În data de 1 martie a.c. la Centrul pentru Vârstnici nr.2 din Cluj-Napoca, de pe stradaDecebal 21, a avut locședința cenaclului în care de 20 de ani membrii acestuia își împărtășesc înțelepciunea înțelepților ardeleni prin creațiile lor.
În această ședință, la care au participat un public select, au fost doi invitați speciali: Maria Someșan și Gavril Moisa.
Ședința sa deschis cu cuvântarea președintelui cenaclului Al.Florin Țene, care a vosbit despre “Mărțișiorul –istoric și tradiție”..
În continuare a fost invitat poetul și epigramistul Gavril Moisa care a vorbit despre istoricul epigramei ce s-a născut cu,,aproximativ, 2000 de ani în urmă în Spania.Epigrama care în latinăepigramma, prin francezăépigramme este o specie a poeziei lirice, de proporții reduse, de obicei catren, care satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situații etc. și se termină printr-o poantă ironică, mușcătoare, la adresa unui personaj, a unui fapt etc.
Epigrama este o formă fixă de poezie, cu un conținut satiric, umoristic, aforistic sau poetic, ce ține de ascuțime și de arta ingeniozității, având o structură binară ce-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument. Printr-un mecanism epigramatic, această structură naște o tensiune numită „epigramatică”, descărcată printr-o „scânteie”, o surpriză ce poartă numele de poantă.
Epigramele constituie o modă a literaturii Epocii Luminilor, prin care autorul satirizează defecte morale, mai puțin fizice, ale individului. În special, se dezaprobă lăcomia, ipocrizia și alcoolismul, prin versuri cu un caracter etic, al căror model este preluat din Antichitate.
În literatura universală s-au evidențiat epigramiști ca Simonide din Grecia, Voltaire (Franța), Lessing (Germania), Pușkin Rusia ș.a., iar în literatura română George Topîrceanu, George Ranetti, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel), care a făcut pușcărie în regimul criminal comunist pentru o epigramă, Tudor Arghezi, Alexandru Clenciu. George Corbu, Eugen Albu și mulți alții.
Apoi, în expunerea sa a desfășurat istoricul cenaclului “Satiricom “din Cluj-Napoca, care a fost înființat de profesorul Vasile Langa în 25 iunie 1979. Președintele Uniunii Epigramiștilor pe țară fiind George Corbu care coordonează 29 de filiale, inclusiv revista “Epigrama”.care a ajuns la numărul 100.De-alungul anilor, spune Gavril Moisa, la Cenaclul “Satiricom” au fost președinți, următorii:Pavel Belu, Ion Arcaș, Negoiță Irimie, Eugen Albu, și în present este profesorul Petre Ioan Gârda și vicepreședinte Gavril Moisa. După această succintă expunere, invitatul cenaclului a citit câteva epigrame dedicate femeilor, scrise de domnia sa, Apoi din antologia epigramiștilor, coordonată de domnia sa, a citit epigrame pe tema mărțișorului și al femeii de:Gavril Moisa, Eugen Albu,Ștefan Ciocianu, Gheorghe Cirap, Octavian Cordoș;, Grigore Cotun, Vasile B.Gădălin, Petre Ioan Gârda, Gențian Groza și Zeno Mirea.
Expunerea lui Gavril Moisa a fost viu aplaudată de publicul prezent.
Președintele cenaclului a invitat-o pe scriitoarea Maria Someșan să-și prezinte romanul intitulat “Un univers pierdut. Lupta cu eternitatea “, apărut la Editura Ecou Transilvan, cu o prefață de dr.Victor Constantin Măruțoiu..
Autoarea a subliniat pe scurt subiectul romanului care se axează pe rolul familiei în viața omului.În continuare scriitoarea profesor Lucia Elena Locusteanu a făcut câteva sublinieri despre subiectul romanului spunând că personajele sunt rupte din realitate.
Lucia Elena Locusteanu, care ține de ani buni “Memoria calendarului “, a vorbit de scriitorii români născuti în luna martie, printre care Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Nichita St[nescu și Gheorghe Topârceanu, încheind cu citirea poeziei sale, intitulată “ Morțișorul“, care a fost viu aplaudată de asistență.
În încheierea ședinței profesorul Vasile Sfârlea a vorbit și prezentat istoria Hărții României desenată de Cezar Bolliac în anul 1855,și despre Gazeta Literară și rolul acesteia în politica culturală a vremii.La care Al.Florin Țene a adăugat că prinm 1960 a fost în redacția acestei publicații de pe bulevardul Ana Iplătescu, din București, unde a cunosut-o pe Nina Cassian, spunând că aceasta s-a născut într-o familie de origine evreiască,tatăl, fiind I. Cassian-Mătăsaru, care era un traducător cunoscut; avea apoi să se mute pe rând cu familia la Brașov, unde Nina Cassian intră la Liceul Principesa Ileana, și la București, unde urmează cursurile Institutului Pompilian. Frecventează cercuri intelectuale de stânga și intră la vârsta de 16 ani în organizația Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând, cum își aduce aminte Al.Florin Țene „să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc.” În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă.
În perioada 1947-1948 a fost redactor la revista Rampa. Din 1949 a fost redactor la revista Urzica și profesoară la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”
După care au urmat discuți pe marginea celor prezentate.
Viitoarea ședință va avea loc miercuri, 5 aprilie, orele 11.