ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

La cenaclul literar”Artur Silvestri “

Medalionul literar ”Treptele Marii Uniri “, CARTE – DAR FĂCUT CENTENARULUI MARII UNIRI

Primit pentru publicare: 05 Nov. 2018
Autor:  Lucia – Elena Locusteanu, membră al Ligii Scriitorilor Români
Publicat: 06 Nov. 2018
Editor: Ion ISTRATE

                           Închinată Centenarului Marii Unirii, cartea Mariei Someşan, cu titlul ,,ROMÂNIA PLAI NEMURITOR. UNIRE ŞI CREDINŢĂ”, titlul metaforic, încărcat cu semnificaţii majore pentru istoria neamului românesc, e structurată pe şapte capitole, cu titluri rezumative:
I – Clujul, oraşul unde bate inima Ardealului.
II – Libertate, unire şi credinţă. Voinţă a neamului românesc.
III – Pregătirea pentru împlinirea marelui vis: ,,UNIREA”!
IV – La 1 Decembrie 1918, Dumnezeu a fost român!
V – Femeile românce, participă activ la lupta pentru libertate şi unire.
VI – Generaţia de aur a medicinii clujene şi Marea Unire.
VII – ,,UNIREA” – un vis împlinit!

După o lungă şi atentă documentare, selectând şi ordonând, cu grijă şi respect, date şi nume legate de pregătirea şi înfăptuirea Actului UNIRII de la 1918, autoarea cărţii dă viaţă unor evenimente, nume şi date însufleţite de un înalt patriotism.
Pentru Maria Someşan, ca şi pentru români, trecutul nu este şi nici nu poate fi timp uitat, ci e şi va fi un prezent etern.
Mesianicul Eminescu ne avertizează – prin replica lui ANDREI MUREŞANU, din Poemul dramatic cu acelaşi nume că:
,, În sâmburul de ghindă
E un stejar. – Cum dânsul din proprii rădăcine
Îşi creşte trunchiul aspru – aşa, poporul meu,
În tine e puterea-ţi, nălţarea-ţi şi pieirea-ţi.
Eu cred că tot ce este menit de a fi mare
Să-şi înăsprească trebuie superba rădăcină”.
                              Şi pentru Lucian Blaga, ,,Istoria” şi ,,Ţara” sunt mituri poetice ale liricii sale. În 1918, împlinită politic ca Stat Unitar Român, ,,Ţara şi-a-mpins hotarele/ toate până la cer”, sintagme metaforice prin care poetul şi, nu numai el, a văzut o expansiune spirituală,similară brâncuşienei ,,coloane fără sfârşit” şi nu ca la alte popoare – expansiune geografică, teritorială.
Şi inima Mariei Someşan, ca şi a lui Blaga, ,,e o carte, care arde, în mijlocul PATRIEI”, pentru că ,,timpul fără patrie e eveniment “ şi nu istorie.
,,Timp fără patrie: râu fără ape,
secetă-n albie, şi sub pleoape.
Timp fără patrie: inimi învinse
Vârste nerodnice, cugete stins.
                      Istoria este înalt format de adâncă spiritualitate prin faptele, datele numele celor care au luptat pentru binele ţării, toate fixate ca puncte de reper în memoria generaţiilor, în noi cei prezenţi , favorizaţi de a fi contemporani cu Centenarul Marii Uniri, dar şi în memoria celor ce ne urmează, ca orizont interior al tainelor patriei.
Cartea Mariei Someşan răspunde dezideratului major al istoriei, dar şi al contemporaneităţii de a fi oglindă a orizontului patriei şi al faptelor înaintaşilor, făcând posibilă introducerea trecutului, ca dimensiune mitică a timpului, în prezent. Faptul istoric al Marii Unirii, n-ar fi fost posibil fără efortul, jertfa înaintaşilor, readuşi în orizontul sufletelor noastre ca o împlinire spirituală, prin prezenta carte.
Capitolul al V-lea prezintă participarea şi aportul femeilor – româncelor în lupta pentru libertate şi unire.
Autoarea notează ca dată a apariţiei feminismului în spaţiul românesc anul 1815,deci, prima jumătate a sec. al XIX, dezvoltându-se apoi în paralel cu cel din spaţiul european, influenţat de realităţile istorice, sociale, politice şi culturale.
Nume ale femeilor românce, participante active la lupta pentru libertate şi unire sunt nume ce rămân în inima şi memoria oricărui român iubitor de ţară şi de neam, nume ca: Ana Ipătescu, Maria Rosetti, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Elena Ghica, Ecaterina Teodoroiu, Pelaghia Roşu, Maria Baiulescu, Maria Cuţarida – Crătunescu, Constanţa Duncă – Schiau, etc.
                    Îmi permit să amintesc dintr-un număr impresionat, doar un singur nume, dat fiindcă – CONSTANŢA DUNCĂ – SCHIAU ,,era convinsă că ,,tăria unei naţii este dependentă de treapta pe care se află femeia”. (Cap. al V-lea).
                     Este citată şi mărturia relevantă – despre participarea femeilor la momentul Marii Unirii – mărturie a lui Alexandru Vaida – Voevod:
,,Erau şi femei nenumărate, însufleţite, fericite, că puteau participa alături cu bărbaţii, la marea sărbătoare naţională, a cărei importanţă o apreciau cu tot sufletul”. (Cap. al V-lea).
La Marea Adunare Naţională de la Alba – Iulia, de la 1 Decembrie , din cei 1228 de delegaţi, 61 au fost femei, mărturie a participării româncelor la Marea Unire.
,,În anul 1918, reprezentantele feminismului au câştigat un drept de vot important, chiar dacă viitorul le-a arătat că mai aveau de luptat pentru drepturile lor politice. Legislaţia României Mari a acordat dreptul de vot femeilor doar prin Constituţia din 1938. Era o primă ieşire pe scena naţională, oficial recunoscută.” (Cap. al V-lea).
Acum, la Centenarul Marii Uniri, este de datoria noastră să le amintim numele, omagiindu-le personalitatea.
Fără să minimalizez contribuţia majoră a celorlalte personalităţi care şi-au adus aportul la actul istoric , m-am oprit doar trecând sumar în revistă Capitolul al V-lea, având în vedere că despre celelalte capitole vorbesc şi scriu şi alţi iubitori ai istoriei ţării noastre – România.
ISTORIA ŞI ŢARA din inima noastră, comori nepreţuite, sunt şi vor rămâne în orizontul nostru lăuntric, aşa cum scria Blaga: ,, cea mai mare moştenire a trecutului”. (,,Manuscriptum”, 1973., p. 4).
                 Tocmai, de aceea, efortul Mariei Someşan de a reîmprospăta memoria noastră cu faptele şi numele Celor care au scris istoria reîntregirii neamului, este meritorie, pentru că: ,,Acest orizont, care de pe pământ s-a retras în inima noastră îl purtăm cu noi, închis în noi ca orizont viu şi de neuitat”. (Lucian Blaga).
Înlănţuind evenimentele, legându-le de fapte, nume , date şi locuri, autoarea cărţii ,,ROMÂNIA PLAI NEMURITOR. UNIRE ŞI CREDINŢĂ”, integrează eforturile înaintaţilor, care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, în marele fluviu al istoriei poporului român.
Cartea Mariei Someşan –  ,,ROMÂNIA PLAI NEMURITOR. UNIRE ŞI CREDINŢĂ” – expresie a înaltului patriotism – este ,,DARUL” făcut CENTENARULUI –MARII UNIRI, 1918 – 2018