În calitate de profesor de limba și literatura română, am constatat că pentru a forma competențele de literație elevilor de liceu este necesar să abordăm diferit conținuturile și să nu ne raportăm doar la înțelegerea și redactarea corectă a unui text. Exigențele educației contemporane – definite atât de profilul absolventului de liceu, cât și de reperele europene (OECD, CE) – solicită dezvoltarea unei literații critice, digitale, culturale și civice.

Predau de peste 15 ani la un liceu teoretic și am văzut cum s-a transformat înțelegerea noastră despre literație. Dacă înainte ne mulțumeam ca elevii „să știe să citească un text” și „să redacteze un eseu”, astăzi, această competență presupune mult mai mult: capacitatea de a decoda sensuri, de a construi argumente, de a utiliza resurse digitale și de a reflecta critic asupra conținuturilor.

În acest context, rolul profesorului de limba română devine esențial. Nu doar că ne ocupăm de o disciplină cu pondere semnificativă în curriculum, ci oferim și contextul privilegiat pentru antrenarea competențelor de literație în sens larg. Potrivit profilului absolventului de liceu, elevul trebuie să poată:

• comunica eficient în contexte variate;
• reflecta critic și argumentat;
• interacționa etic și empatic în societate;
• gestiona informații și să ia decizii autonome.

Toate aceste trăsături implică dezvoltarea unor forme multiple de literație, de la cea funcțională la cea culturală și digitală. Din practică, pot confirma că elevii care citesc activ, scriu constant, dezbat, compară, argumentează și creează devin nu doar mai performanți la examene, ci și mai siguri în interacțiunile lor cotidiene.

Activitatea didactică se raportează tot mai des la studiile internaționale care definesc tendințele educației. În special:

• OECD – Education at a Glance 2024 subliniază rolul școlii în reducerea decalajelor educaționale. Este un semnal clar că literația trebuie sprijinită inclusiv la elevii cu acces redus la lectură sau la tehnologie.
• Trends Shaping Education 2025 ne avertizează că tehnologia va influența profund modul în care elevii învață și se exprimă. Prin urmare, literația digitală nu este opțională.
• OECD Learning Compass 2030 promovează dezvoltarea competențelor „transformative”: elevul nu este doar un receptor, ci un creator de conținut, un cetățean responsabil, capabil să reflecte și să acționeze.

În activitatea mea, aplic lectura dirijată și dezbaterea, portofoliile de lectură și jurnalele reflexive, scrierea colaborativă (eseuri în perechi, redactare prin Google Docs) și evaluarea autentică: recenzii, interviuri fictive cu personaje, podcasturi școlare.

Exemple de activități care formează competențele-cheie prin abordare transversală:

1. Literație funcțională și civică
Elevii analizează articole de presă cu tematică actuală (ecologie, discriminare), apoi redactează eseuri argumentative. Activitatea urmărește identificarea diferențelor dintre fapte și opinii, recunoașterea stereotipurilor și formularea unui punct de vedere personal.
Competențe vizate: gândire critică, exprimare argumentativă, conștiință civică.

2. Literație culturală
Prin lectura comparativă între un text clasic („Luceafărul”) și un poem contemporan (ex. Radu Vancu), elevii explorează teme existențiale și diferențe stilistice sau valorice.
Competențe vizate: sensibilitate estetică, interpretare culturală, reflecție identitară.

3. Literație digitală
Pornind de la o poezie, elevii creează video-eseuri cu ajutorul unor aplicații precum Canva sau CapCut, combinând text, imagine și sunet.
Competențe vizate: alfabetizare digitală, creativitate, exprimare multimodală.

Acestea oferă ocazii concrete pentru literație în contexte variate, apropiate de viața reală și de cerințele viitorului.

Formarea competențelor de literație nu mai poate fi tratată ca o simplă „materie” în orarul elevilor. Este o misiune transversală și vitală, iar profesorul de limba și literatura română are un rol-cheie în această arhitectură.

Prin conținuturi relevante, metode interactive și o atenție constantă la nevoile reale ale elevilor, putem transforma orele noastre în laboratoare de literație critică, civică și creativă.

Bibliografie
OECD. (2024, 10 septembrie). Education at a Glance 2024. OECD Publishing
OECD. (2025, 23 ianuarie). Trends Shaping Education 2025. OECD Publishing.