Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Literatura ca strigăt al spiritului și al luminii interioare

Primit pentru publicare: 20 dec.2015
Autor: Tudor PETCU
Publicat: 20 dec.2015

Literatura ca strigăt al spiritului și al luminii interioare

Una din bucuriile editoriale care au încântat papilele estetice și lirice ale celor dornici de a se lăsa pătrunși de simfonia cuvântului exprimat în chip literar este antologia „Scrisul de astăzi”, care a apărut recent ca urmare a demersurilor și muncii desfășurate de Grup Media Singur din Târgoviște. Este o colecție literară care adună între coperțile aceluiași volum personalități diferite și, mai mult decât atât aș putea spune că reușește să surprindă într-o manieră obiectivă starea de sănătate „moral – literară” a zilelor noastre, ceea ce ne poate face să reflectăm mai bine asupra evoluției ulterioare a cuvântului care să însămânţeze prin artificiile sale creatoare. Noutatea  acestei antologii constă în faptul că este împărțită în mai multe secțiuni  – poezie, proză, eseu, epigrame, teatru, memorialistică, parodie – , înțelegând astfel faptul că literatura, prin toate genurile de care ea dispune, are puterea de a se adresa tuturor celor care doresc  să își descopere sau care si-au și descoperit deja nesațul artistic-creator. După cum am mai specificat, această antologie adună extrem de multe personalităţi literare, unele în devenire, altele de mult ajunse la maturitatea celui ieșit din peșteră și luminat de universul inteligibilelor, iar din acest punct de vedere am responsabilitatea morală de a-i menționa pe toți cei prezenți în colecția „Scrisul de azi”: Ana Ardeleanu, Anghel Zamfir Dan, Constantin Mironescu, Cristian Gabriel Groman, Cristian Ovidiu Dinică, Dan Bodea, Dumitru Sava, Emilia Dănescu, Eugen Evu, Florica Ghigeanu, Getuța Zecheru, Gheorghe Mizgan, Ion Țoanță, Ionela Violeta Anciu, Ionel Iacob-Bencei, Lăcrămioara Andrei, Laura Cătălina Dragomir, La Filoteia Ruse, Liliana Petcu, Luminița Săceleanu, Maria Filipoiu, Mariana405, Marin Pungă, Marița Grigor, Melanina Rusu Caragioiu, Mihaela Banu, Mihaela Mircea, Mihai Antonescu, Mihai-Victor Afilom, Nicolae Nistor, Ștefan Doru Dăncuș, Suzana Fântânariu-Baia, Violetta Petre, Viorel Birtu-Pîraianu, Adalbert Gyuris, Constantin Zavati, Cristina Balaj Mihai, Dora Alina Romanescu, Grigore M. Croitoru, Ionela Violeta Anciu, Liliana Gabroveanu, Mariana Zavati Gardner, Mihai Cotea, Ștefan Lucian Mureșanu, Magdalena Albu, Vasile Bele, George Tătăruș, Constantin T. Ciubotaru, Milena Munteanu și Lucian Perța.

În general, o antologie literară are acel rol de a „binecuvânta” pe fiecare în parte de a își exprima glasul stilistic și metaforic așa cum poate și așa cum dorește. Mai mult decât atât, ar fi de dorit ca fiecare antologie sau colecție literară să fie asemenea unei albine, adică culegătoare de tot ceea ce este mai frumos din gândurile care se aștern în scris ca rod al gândului lucrător. Desigur, și metoda de a unelti cuvântul este supusă transformărilor inclusiv morale pe care fiecare epocă în parte le cunoaște, și poate astăzi ne aflăm în acel stadiu în care virtuțile literare sunt sacrificate de dragul grotescului și lucifericului care îngheață simţirile virginale, dar importante sunt acele voci care fac notă discordantă, rămânând fidele „transpirației” inspiratoare în scopul autenticităţii specifice unei arhitectonici a spiritului. Și indiferent de ceea ce se scrie în zilele noastre, important este că se scrie, iar noi avem posibilitatea de a alege și de a discerne, în funcție și de capacitatea noastră de a ne ridica la nivelul înţelepciunii artei de a scrie.

În ceea ce privește antologia editată de Grup Media Singur, eu personal admir  această inițiativă și, admir în primul rând șansa ce a fost dată fiecaruia de „a se juca  de-a creația” după propriile-i puteri.

Dat fiind faptul că încărcătura din antologie este una mare, mă voi raporta la acele scrieri care mi-au atras atenția în mod special, acest lucru neînsemnand că celelalte scrieri nu sunt importante, dar fiecare cititor are dreptul și libertatea de a se raporta la ceea ce simte că îi îmbrăţişează sufletul mai mult.

La secțiunea poezie îl remarc pe poetul și profesorul Dan Bodea dintr-un motiv foarte simplu: curajul său de a face apologie chipului serafimic și mântuitor al creștinismului, eterogenizat de cele mai multe ori în creațiile literare contemporane. De altfel, cei care stau la baza gândirii și reflecțiilor lui Dan Bodea sunt Papa Ioan Paul al II-lea, Nicolae Steinhardt și cunoscutul scriitor Ioan Alexandru, veșnic îndrăgostit de trambulina înspre Bine și Adevăr a Ortodoxiei. Date fiind toate acestea, nu degeaba se exprimă atât de lin și convingător în poemul „Assumţiunea Mariei”: „O, măicuță sfântă, / O, maică regină a marturisitorilor / Știu că ai fost zămislită fără prihană strămoșească, / Știu că prin tine Preotul cel Unic și Sfânt / Trebuia să se nască…”

La fel de mult îmi atrage atenția și Gheorghe Mizgan cu poemul „Din vârf de condei”, în sensul în care păstrează o linie poetică vie, ce îl apropie într-un fel de chinul creator exprimat de Tudor Arghezi, iar dovadă a celor spuse sunt următoarele versuri: „Târziu, mă zbat cu gândul în nesomnul nopții, / Taluzuri împietrite se surpă în idei, / Vin demoni ce se scaldă-n valurile sorții, / Ducându-mi gândul șubred în vârful de condei”.

Cu siguranță, secțiunea poezie din antologia „Scrisul de azi ” ar fi fost mult mai săracă dacă nu și-ar fi adus contribuțiile sapienţiale cu iz teologal și poeta Liliana Petcu, ale cărei versuri suave  reușesc să seducă de fiecare dată prin măreția discreției stilistice, blândețea ca formă de curaj spiritual și mai ales prin faptul că știe să locuiască în sine însăși, etalându-și astfel situarea afectivă față de Paradisiacul transcendent. Pentru o mai bună înțelegere a acestui aspect am putea lua de exemplu în considerare următoarele versuri din poemul „Floare de Colț”: „Puritatea   îți este icoană / Frăgezimea-ți strivită-n soroc / De o mână ce-ar vrea să te frângă / În dorința de-ai aduce noroc”.

Parcurgând cu atenție paginile antologiei „Scrisul de azi”, mă opresc la secțiunea eseu și remarc mai degrabă cu interes de filosof gândurile exprimate de scriitorul Ștefan Doru Dăncuș, care prin eseul său intitulat „Bocitorii”, caută să facă o radiografie atentă a lumii în care trăim, pe care, cioranian o caracterizează drept „civilizație a deznădejdii”. Pe de altă parte, Ștefan Doru Dăncuș nu ezită să facă referire și la Dumnezeul care ne-a creat după chipul și asemănarea Sa, spunând că  „noi L-am trădat, L-am înșelat, L-am bagatelizat, L-am făcut ca noi”, gânduri care, într-un fel, îl apropie de viziunea filosofului german Friedrich Nietzsche, care la un moment dat spunea că „Dumnezeu a murit!”, dar nu pentru că El ar fi murit cu adevărat, ci pentru că noi, prin felul nostru de a fi, L-am alungat definitiv din viața noastră.

Dansul cu antologia pe marginea căreia vorbesc, și pe care v-o propun înspre citire obiectivă, mi-a permis să descoper și memorialistica dezvoltată de Milena Munteanu, unul din reprezentanții literaturii române în Canada. Mărturisesc faptul că memorialistica, asemenea convorbirilor născătoare de polemici cordiale, este genul literar la care țin în chip deosebit, exploatându-l la maxim de câte ori am ocazia. Scrierea propusă de Milena Munteanu și intitulată „Horile-s de stâmpărare / La omul cu supărare” aduce în evidență vizita pe care Maestrul Grigore Leșe a făcut-o la Toronto, Canada, prezentându-le românilor stabiliți acolo bogățiile folclorului și tradițiilor românești pentru a-și înțelege cu adevărat moștenirea identitară și pentru a o face cunoscută ca atare pretutindeni în lume. Prin talentul memorialistic al Milenei Munteanu și prin rândurile scrise de domnia sa descoperim grandoarea ancestrală a muzicii populare românești, mai ales că, după cum autoarea însăși se exprimă, „pe mine mă încântă frumusețea fără greș a muzicii noastre populare”. De asemenea, tot datorită inteligenței relatărilor Milenei Munteanu, descoperim personalitatea lui Grigore Leșe, de altfel unul din artizanii promovării tradiției și valorilor românești în Occident, fiind descris astfel: „Dacă la ascultarea muzicii lui Mozart îngerii dansează și la acordurile muzicii lui Bach ascultă însuși Dumnezeu, la spectacolul lui Grigore Leșe ascultăm cu sufletul”.

Evident, ar mai fi de « povestit » în legătură cu antologia „Scrisul de azi” editată de Grup Media Singur din Târgoviște, dar mă opresc aici și o recomand cu multă bucurie tuturor cititorilor de bună credință pentru a descoperi o parte din ferestrele literaturii române contemporane.

 

                                                                                                                                    

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 27 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5