Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Mai, 21

Mai, 21

 Autor, Vasile Popovici

E ziua ta, Elena, – floare de mai
de-abia ieşită din boboc;
mănunchiul florilor l-ai adunat
cu gingăşie
de prin împărăţia atâtor ani.
 
Că mare ori ţi-e mic mănunchiul,
e al tău;
şi ţi-aş dori să nu se ofilească!
mai ţii minte de-atunci?
„mulţi ani trăiască”!
la geam, eu îţi cântam,
cum bine-i şade unui trubadur.
 
Acum mi-s rupte strunele
la instrument;
de-aş încerca să cânt,
aş fi ridicol ca un afon
ce dă examen la conservator
c-un juriu surd,
lipsit de tact şi de umor.
 
Nu-mi şade bine,
chiar dacă nu-i momentul
să cânt ca altădată
de să mă doară gura;
şi-apoi,
nici nu mai vreau
să îmi repar şi struna,
şi cum ar fi normal, –
şi instrumentul.
 
Primeşte ca şi pân’ acum
urarea mea fierbinte:
,,să-ţi fie anii mulţi şi buni”!
e ca şi cum mi-ai respecta
cea de pe urmă rugăminte.


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.623 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. D.M. Gaftoneanu spune:

    …La multi ani si Dvs., domnule profesor!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5