ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Marea Unire: „Am înviat!. Suntem şi vom fi!”

Primit pentru publicare: 27 Nov. 2018
Autor:  Ion N.  OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 28 Nov. 2018
Editor: Ion ISTRATE

                  „Am înviat! Suntem şi vom fi! De aici înainte este depus prezentul şi viitorul nostru în mâinele noastre”, scria istoricul Nicolae Iorga în Ziarul Drapelul.

        Era „la Alba Iulia-n cetate” o mare de oameni, ţărani coborînd de la Iza, din Maramureş, şi din Apşele de peste Tisa, până la Timiş şi Cerna, din  Apusenii lui Iancu, din Crişana, din ţinutul Năsăudului, din Ţara Oltului (Ţara Făgăraşului) şi Braşov, de pe Mureş şi Târnave, din Orăştie, din ţinuturile someşene, din  Satu Mare, Arad, Zarand, Beiuş, Haţeg, Lugoj, Caransebeş, Ţara Bârsei, din Mărginimea Sibiului, din ţinutul Pădurenilor, din cel al Huniazilor, din Trei Scaune, Odorhei şi Ciuc, din Câmpia Ardealului, din zona Clujului şi a Turzii, din Valea Gurghiului şi a  Beicii, din Ţara Silvaniei, din ţinutul Bistriţei etc, printe ei şi Mârza Samoilă, fotograful de la Marea Unire

         Samoilă Mârza s-a născut la 18 septembrie 1886,în Galtiu-Alba, este cunoscut ca un fost fotograf român, cunoscut mai  ales pentru realizarea singurelor clișee fotografice care surprind momentele de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, dar și pentru că, decedat la 19 decembrie 1967 și înmormântat într-un cimitir din Alba Iulia, acum ceva timp, administrația țintirimului, foarte exigentă cu debitorii săi, cum nu face Statul român cu marii datornici, care fură  țara, a averizat pe urmașii lui Mârza că dacă într-un anumit termen nu achită taxele restante pentru înmormântatul lor, nu mai ține seama de oasele lui și scoate deîndată locul de veci la licitație cu tot cu crucea lui de la cap…

Mârza este născut într-o familie de țărani români din satul Galtiu, comuna Sântimbru, Alba, mama lui a murit de tânără și a lăsat în urmă patru copiii, tatăl său, Ștefan, s-a recăsătorit cu o altă femeie din localitate, Raveca, cu care a mai avut 6 copii, în total 10, cum era pe atunci deprinderea la români…

Copilul Mârza Samoilă a urmat șase clase primare în sat la el, la școala poporală confesională română unită (romano-catolică), după care, a urmat Liceul din Alba Iulia pe care l-a absolvit în 1911, apoi a fost trimis de părinți la Sibiu, la Iainek – unde a făcut ucenicie și a învățat arta fotografiei.

După începerea Primului Război Mondial, în 1914, tânărul meseriaș fotograf a fost recrutat și încorporat în armata austro-ungară și trimis pe front în Galiția, de unde, în cadrul luptelor, a ajuns până la Riga, iar în 1916, când a intrat și România în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul tipografic și fotografic al armatei.

La terminarea războiului, Mârza Samoilă era la Trieste, de unde a plecat la Viena, iar în urma acțiunii de retragere a miltarilor români, organizată de Consiliul Național Român Central – la 6 noiembrie 1918 – a executat trei clișee fotografice care surprind momente semnificative, sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar ( 14 noiembrie), în prezența generalului Boeriu, a lui Iuliu Maniu și a celor deveniți camarazii lui.
Urmând ruta Viena – Zagreb – Belgrad – Timișoara, Samoilă a reușit să ajungă acasă doar cu patru zile înainte de desfășurarea Marii Adunări Naționale și din Galtiu a plecat către Alba Iulia în dimineața de 1 decembrie, după ce a făcut alte fotografii cu consătenii săi.
   Mârza a ajuns la Alba Iulia cu consătenii săi în jurul orei 11. Vremea era mohorâtă, el a cărat apratul cu burduf, trepiedul și clișeele de sticlă, mergând cale de cam 11  km. pe bicicletă, atunci primitivă. Și, pentru că, firește, nu avea permis de acces, nu i s-a admis INTRAREA în SALA UNIRII.

Organizatorii aveau angajat un alt fotograf, unul german, Bach, dar care nu s-a prezentat. Samoilă nu s-a descurajat, și ca un soldat atunci demobilizat,  a reușit, și de data aceasta, și a făcut alte cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Națională, trei cu mulțimile adunate, alte două cu tribunele oficiale din care s-au citit Actul Unirii în fața Marelui Sfat Național și a poporului de către Aurel Vlad și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu. 

La începutul anului 1919 Mârza Samoilă și-a publicat fotografiile într-un album pe care l-a intitulat Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri. Evenimentul a fost menționat și în ziarul „Alba Iulia”  din 10 martie 1919.

Albumul în cauză a fost prezentat de către delegația română și la Conferința de pace de la Versailles, alte  exemplare au fost trimise și regelui Ferdinand, primului-ministru Ion C. Brătianu, președintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot și altor personalități ale vremii, lucrările fiind foarte apreciate.

Regele Ferdinand i-a transmis o felicitare și l-a acceptat printre furnizorii curții. Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze, iar Nicolae Iorga l-a menționat  în memoriile sale din 27 aprilie: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfățișând ultimele manifestări”.

Mârza Samoilă a continuat cu fotografiile. A fotografiat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni, 1919, încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria la 22 octombrie 1922, serbările comemorative de la Tebea cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu 1924, sărbătoarea a 10 ani de la manifestările Unirii, 1929, a legat prietenii strânse cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc. Tot în 1929, cu prilejul sărbătoririii a 10 ani de la Marea Unire fotograful Mârza Samoilă a fost decorat de către Oficialitățile timpului…

În urma unei audiențe în 1924 la primul-ministru Ion C. Brătianu fotograful a obținut fondurile trebuitoare pentru continuarea picturii Catedralei Încoronării din Alba Iulia, unde lucrările fuseseră începute de către pictorul Costin Petrescu.

Încă o noutate, în 1967 prof. dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia l-a convins și a achiziționat de la Samoilă Mârza aparatul de fotografiat și clișeele legate de Unire. Cu această ocazie  Mârza i-a precizat că alte clișee fusese nevoit să le vândă din cauza lipsurilor sale materiale, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecționate.

        Mârza avea și alte proiecte. Pentru 1968 intenționa să realizeze un alt album, asemănător celui din 1919, pe care, ca și atunci, intenționa să-l ofere oficialităților. Cu banii primiți din vânzarea aparatului de fotografiat, meseriașul și-a achiziționat un alt aparat, mult mai performant, cu care voia să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii, dar, aceste lucruri nu s-au mai întâmplat toate pentru că Mârza Samoilăa  a murit la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile, cum se întâmplă și astăzi. A fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia, ca să creeze necazuri administrației că familia i-a rămas restantă la plata taxelor pentru deținerea locului care-i poartă, încă, numele…

„În pofida importanţei istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă este  şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918”,  spun biografii săi. Ultimul său album – „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, în timpul vizitei acestuia la Alba Iulia.

         Fotografiile lui Samoilă Mârza au ajuns celebre, însă, în ultimii ani,  de „fotograful Unirii” îşi mai amintesc doar istoricii.

       Unul dintre istoricii de la Muzeul Naţional al Unirii a avut uimirea să descopere, recent, că rămăşiţele lui Samoilă Mârza au fost pe punctul de a fi exhumate de firma care administrează cimitirul în care se află mormântul fotografului, în Alba Iulia. Liviu Zgârciu afirmă că pe monumentul funerar fusese lipită o somaţie pentru neplata taxei de concesiune a locului de veci.

       Mormântul a fost salvat doar la intervenţia mai multor istorici, însă s-a demonstrat, după cum susţine istoricul Liviu Zgârciu, că şi alte personalităţi înhumate în cimitirul din Alba Iulia ar fi putut avea aceeaşi soartă şi nimeni să nu afle.

      Cei care se hotărăsc să caute în cimitirul municipal din Alba Iulia mormântul lui Samoilă Mârza trebuie să aibă multă răbdare şi timp, deoarece acesta nu iese cu nimic în evidenţă, nu e marcat şi nici îngrijit”

    Mai recent, în anul 2003, spune Wichipedia, la mormântul lui Mârza Samoilă a fost înălțat un monument iar în satul Galtiu i-a fost dezvelit la 23 noiembrie un bust executat de sculptorul Narcia Dumitru Borteș, când s-a lansat și cartea cu titlul „Samoilă Mârza – 1886-1967 – Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”

            Pe monument, sub textul fotografiei, se observă somația care fusese lipită petru plata concesiunii locului de înmormântare, despre care vorbește Liviu Zgârciu.

Bibliografie recomandată: Buletin de Informații al Asociației Românilor din Australia, anul 51, nr. 6, noiembrie – decembrie 2005; Aurel Sântimbrean;  Samoilă Mârza (1886-1967). Fotograful Unirii de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia; Gheorghe Anghel, Samoilă Mârza, fotograful Unirii, 1886-1967; Marius Cristea, Samoilă Mârza – fotograful Unirii în ziarul ”Unirea”.

Alte materiale bibliografice: Lucian Dobrater, Carmen Anghel, Cele 5 fotografii ale  Unirii. Aparatul lui Mârza a fost cumpărat pe o „păreche de boi”, Jurnalul Național, 30 noiembrie 2011; Simona Lazăr, Tudor Cireș, „Chipuri” din satul Fotografului Unirii. Popas la Galtiu, locul de baștină al lui Samoilă Mârza, jurnalul Național, 30 noiembrie 2011; Singurele fotografii ale Unirii de la 1918 – Samoilă Mârza a ajuns întâmplător fotograful Unirii, la patru zile de la întoarcerea din război, 30 noiembrie  2013, Mediafax; Foto – Soldatul român din armata austro-ungară ajuns singurul fotograf al Unirii de acum 95 de ani, 29 noiembrie 2013, Dorin Timonea, Adevărul; Galerie foto – cu singurele imagini din timpul evenimentelor din 1 decembrie 1918, 30 noiembre 2011, Dan Lungu, Gândul.

Aparatul de fotografiat  a lui Mârza care a fost vândut.                                                                                 Bustul de la Galtiu

                                                                 Ion N. Oprea, 26 ianuarie 2018

Material cuprins în majoritate în OBELISC. ALBUM-DICŢIONAR de Ion N. Oprea, OPERA OMNIA DICŢIONAR, Editura TipoMoldova , 2018, Iaşi, p. 711-716