Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Medalion de scriitor: Augustin Ostace

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 28 Apr. 2018
Autor: Al. Florin ȚENE, Președintele national al Ligii Scriitorilor Români
Membru al Academiei Americană Română de Cultură și Știință
Medalion de scriitor
Publicat: 28 Apr. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

Medalion de scriitor: Augustin Ostace

 

Există o soartă pe care ne-o hărăzește Dumnezeu şi cu certitudine, ea ne călăuzește tot drumul vieții.Poate de aceea în zona Năsăudului s-au născut peste 30 de academicieni.Oameni cu știință de carte, făclii ce luminează cultura neamului nostru prin veacuri.

În această zonă, în satul Nimigea de Sus, într-o familie de ardeleni, toamna când gutuile capătă culoarea pergamentului pe care scriau înțelepții ardeleni, Coșbuc din Hordou, Rebreanu sau Blaga, mai spre regat, în Lancrăm, s-a născut Augustin Ostace, viitorul scriitor, botezat în Biserica satului cu numele Sfântului din Tagaste, cel care  este unul din cei mai influenți gânditori, dacă ținem seama de faptul că inclusiv platonismul a influențat gândirea medievală prin intermediul lui Augustin. Poate părinții copilului, tatăl pe nume Canon din Salva și mama Victoria cu origini în Bucovina, au avut premoniția că feciorul lor o să ajungă peste ani un “rob “al cuvântului scris.

Copilul trăiește bucurându-se de tradițiile satului, cu hore, datini, meditând la umbra bisericii din sat unde comunitatea se aduna în zile de sărbătoare.Tainele alfabetului și a  cifrelor le-a descifrat la școala primară din sat, apoi, părinții văzând că băiatul este dezghețat, l-au trimis la Școala Generală din Nimigea de Sus, unde Augustin este atras de științele umaniste sub îndrumarea profesorilor V.Bica și I.Mareș.

Iubitor al tainelor descoperite în cărți, tânărul Augustin urmează cunoscutul liceu “G.Coșbuc din Năsăud, unde participă, la fel ca și în școala primară, la Olimpiade de română, luând locuri fruntașe.Nu de puține ori, tânărul învățăcel, își zicea în gând cuvintele filozofului și scriitorului elvețian Henri-Frederic Amiel: “A face cu ușurință ceea ce este greu altora, iată talentul, a face ceea ce e imposibil talentului, iată geniul. “ Gând ce-l străfulgera citind, în vacanțele de vară, întins pe otava verde sub fontele solare, cărțile din literatura clasică ce ne-au încântat copilăria.

Era perioada când talentul scrisului îl atrage, dar mai ales Științele Naturii cu ramurile ei fizica, chimia și biologia.

În anul 1969 elevul Augustin Ostace are bucuria să poarte lungi discuții despre literatură și viață, la București, cu profesorul de limba română O Ruleanu, fostul secretar al lui Liviu Rebreanu, și chiar propune ca triada Munților Geo-Ontologici, Tziblesh-Rodna-Coșbuc să fie extinsă cu Muntele Rebreanu.

După bacalaureat la liceul din Năsăud, având loc în luna iunie 1972 pe când se coceau cireşele, obținând note încurajatoare, ce l-au  făcut să dea admiterea la IMF-Cluj în luna iulie 1971, când asfaltul din capitala Ardealului devenea plită încinsă, și la propriu și la figurat, datorită miilor de învățăcei ce băteau la ușile universităților.

Facultatea de stomatologie i-a oferit bucuria de a  audia profesori celebri ca: Mircioiu la chirurgie, prof. Dorca la interne, prof.Preda la biologie.Era perioada când frecventa cercurile literare și filozofice din orașul de pe Someș, când se mai resimțea încă umbra lui Blaga la un deceniu de la trecerea sa în eternitate.Participă la lungi discuții cu tinerii literați de vârsta sa G.Simion, Radu Săplăcan (după decesul acestuia cenaclul din Dej îi poartă numele), A. C. Miloș, V. Paraschivoiu, R, Barna, și mulți alții.

Urmare absolviri facultății, în anul 1976, este repartizat în comuna Gorbanești din zona Botoșanului ca medic stomatolog, unde timp de cinci ani sătenii locului s-au bucurat de îngrijirile atente al acestui medic umanist, iubitor de carte.Era perioada când devora orce volum în serile luminate cu lampa de petrol. Trăia, parcă imitând spusele lui Sofocle: “Timpul, în cursa lui imensă, descoperă tot ce are ascuns și acoperă tot ce era descoperi.

Ca iubitor de literatură participă la ședințele cenaclului Mihai Eminescu din Botoșani alături de Lucian.Valea, (care îi spune după o ședință: Tu citești mult, ai cultură enciclopedică, dar, talent puțin!). Vizitează pe o ploaie măruntă, de toamnă Casa memorială Mihai Eminescu din Ipotești, despre care scriitorul Augustin Ostace spune peste ani: “Eminescu mă va amprenta Hyperionic peste toate ulterioarele meridiane ale lumii, transgresînd astro-anthropologic și sapiento-ecologic însăși redefinirea Speciei Homo Sapiens… “

Cu simțul datoriei în conștiință și suflet își satisfice stagiul militar la Școala de Ofițeri în Rezervă, în perioada septembrie 1977-ianuarie 1978 în orașul lui Bacovia. În nopțile de veghe citea foarte mult tot ce-i cădea în mână. Acum, peste patru zeci de ani, scrie în memoriile sale:” În nopțile de gardă militară, auzeam materia plângând a Bacovianului irepresibil…“

Anul 1978 este perioada când se reântoarce pe meleagurile natale, iar la Maieru se simte în Cuibul Visurilor un apostol al Cuvântul scris, alături de adevărații apostoli locali:Sever Ursa, Icu Crăciun, Lazăr Ureche, Iacob Narosi…și alții.

Citește mult, dar și scrie pentru suflet.Este fascinat de opera lui Liviu Rebreanu,  gândind la viața acestuia își spune, ce spunea Friedrich-Wilhelm Nietzsche: “ În calea eroului totul devine tragedie.“ Este perioada când scrie metaforizări rebreniene”Sunt Ion/ zdrobesc cu pumnu` ceapa cea ursuza/ și mușc din ea cu ciudă și cu trudă…Sunt ofițer/ dar sunt transfug/ prin gloanțe comuniste sângerez amurg… “

În annul 1986 îl vizitează pe poetul suferind Lucian Valea și se încheagă o relație deosebită cu Adrian Păunescu.

Augustin Ostace trăiește din plin ostracizările regimului comunist, ce-l fac să evadeze din lagăr prin Iugoslavia. Acum, după atâția ani, spune:”Eu nu scriu romane, le trăiesc! “În lagărul din Iugoslavia citește și scrie poezii pe care le-a reunit în volumul “Redus la Nimic! “Între anii 1089-1996 emigrează în Statele Unite unde îl cunoaște pe părintele Calciu Dumitreasa. Este fericit că la Chicago face parte din echipa de organizare a vizitei Majestăți Sale Regele Mihai I. Împreună cu Familia Regală vizitează casa Memorială Mircea Eliade. În timpul studiilor de patru ani devine Doctor la New York University scrie romanul, în versiune engleză, “Nefericitele frontiere “ Realizează emisiuni TV și coleborează la o serie de ziare românești din Statele Unite ale Americi.

În annul 1994, după examenele cuvenite, devine cetățean American cu acte în regulă.

Dornic de a cunoaște mai multe culturi devine membru activ al diasporei românești din Germania, Franța, Irlanda și SUA, prilej de a cunoaște multe personalități din diverse domeni, inclusiv cultura acestora.Până la urmă se stabilește în Germania, unde publică volumul de poeme în limba engleză”Being to Becoming “, plonjând în “dorința de a fi”, prin versuri eclatante.Volum despre care Teodor Damian scria în revista “Lumină lină” din New York, în anul 1999, că poetul este” Meta-Augustin, Cyber-Ostace…”

Devenind o personalitate cunoscută a diasporei românești în anii 1999, 2000, 2001 și 2002 este invitat la București la Forumul Presei Românilor de Pretutindeni.

Este un pasionat cinefil.Realizează numerose filme cu scriitorii români care vizitează Germania, cum ar fi: Ana Blandiana, Liiceanu. Pleșu și mulți alții.

Dorul de țară și mai ales de locurile natale îl aduc de multe ori pe malurile râului Bistrița la diferite manifestări culturale. În septembrie 2003 își lansează trei cărți la Librăria Universității din Cluj-Napoca. În țară este respins uneori, din  invidie, așa cum s-a întâmplat cu mulți intelectuali celebrii din cultura română.Vorba lui Helen Keller “A merge cu un prieten prin întuneric este mult mai bine decât a merge singur prin lumină. “ Este mințit și amânat de USR.

În anul 2015 își lansează la Bistrița cartea “Germany`s End “(Sfârșitul Germaniei) despre care scriu în “Răsunetul” I.Lazăr și în “Mesagerul” scriitorul V.Știr. Este perioada când publică în Conexiuni și este primit în Liga Scriitorilor Români. În anul 2018 scrie patru volume de versuri în engleză.

Romanele lui Augustin Ostace ne descoperă un scriitor care știe să învie lumile amintirii sau ale visării îndreptându-le către un sens care nu e niciodată același pe măsura complexității nesfârșite a vieții și a oamenilor. Iar eseurile sunt fresce ale zbuciumatului prezent. Poezia este o încercare de a convorbi cu Ziditorul, lăsând de o parte pe mijlocitorii care aduc rânduiala pământească.Prin metaforă inteligentă evidențiază principiu estetic, fiind un ultim nicodimian, sau mai degrabă poezia lui Augustin Ostace este un baroc liric încărcat cu basoreliefuri rupte din știință.

Despre acest Om ar fi multe de spus pe sute de pagini, dar spațiul nu ne permite.
Zecile de cărți pe care le-a scris, călătoriile prin lume pentru promovarea literaturii române și participarea la sute de manifestări culturale și științifice de promovare a României, fac din doctorul Augustin Ostace o personalitate de luat în seamă de către istoria culturii contemporane.

Nietzsche spunea că “Farmecul face parte din mărimea celor cu gândirea înălțată“.
Avea dreptate, se potrivește ca o mănușe personajului nostru.

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5