Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

MIHAI EMINESCU DESPRE ALEGERI

Iosub,NicolaePrimit pentru publicare: 31 oct. 2016
ARHIVELE EMINESCU
Autor: Nicolae IOSUB, redactor al Rev. Luceafărul (Bt)
Publicat: 31 oct. 2016
Actualizat: 01 nov. 2016
Editor: Ion ISTRATE

 

MIHAI EMINESCU DESPRE ALEGERI


Mihai Eminescu a fost redactor la ,,Curierul de Iaşi” şi redactor şi redactor şef la ziarul conservator ,,Timpul”. În perioada 1876-1883, Mihai Eminescu a trudit din greu pentru menţinerea acestor publicaţii la un nivel cât mai ridicat, articolele sale cu un conţinut divers şi de mare importanţă, au ţinut capul de afiş în rândul publicaţiilor timpului său. Materialele sale au stârnit multe pasiuni, au iritat pe unii politicieni şi din această cauză poetul şi-a făcut şi mulţi duşmani, aşa după cum mărturisea însuşi într-o scrisoare către Veronica Micle, din februarie 1882:,,…singur la negustoria asta de principii şi peste aceasta bolnav, care ar avea nevoie de cel puţin şase luni de repaos pentru a-şi veni în fire. Ei bine, de şase ani aproape o duc într-o muncă zădarnică, de şase ani mă zbat ca într-un cerc vicios în cercul acesta, care cu toate acestea e singurul adevărat; de şase ani n-am linişte, n-am repausul senin de care aş avea atâta trebuinţă pentru ca să mai pot lucra şi altceva decât politică.
Folosul meu, după atâta muncă, e că sunt stricat cu toată lumea, şi că toată energia, dac-am avut-o vreodată, şi toată elasticitatea intelectuală s-au dus pe apa sâmbetei.”.
În multe dintre articolele sale, Mihai Eminescu a scris şi despre modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru parlament în timpul guvernării partidului liberal, condus de I.C. Brătianu.
,,DE LA FORMAREA CABINETULUI…”, este un articol ce apare în ziarul Timpul din 20 iulie 1879, după alegerile parlamentare.
eminescubyiosubMihai Eminescu critică, în acest articol, modul de desfăşurare a alegerilor parlamentare, unde s-au produs diferite nereguli în desfăşurarea lor. Poetul insistă mai ales asupra neregulilor ce s-au produs în Moldova şi spune: ,,Dacă un Cortazzi n-a izbutit la Dorohoi cauza e numai extrema energie a alegătorilor gata de a arunca pe ferestră atît pe ciracul partidului roşu, cît şi pe d. Brătianu însuşi. În huiduituri şi în şuierături d. Brătianu a trebuit să ia tălpăşiţa din Dorohoi, din Bacău şi din alte oraşe ale Moldovei. Cine-şi aduce aminte de falsificarea listelor electorale, de trecerea unor postulanţi comuni în listele colegiului întîi şi al doilea, de schimbările în funcţiuni administrative şi judecătoreşti după avizul acestor prefecţi, de umplerea tuturor posturilor cu fraţi, cumnaţi, fii şi nepoţi a eventualilor prefecţi, pentru ca de acelaşi soi să fie toată reţeaua infectăcare acoperă un judeţ întreg, acela lesne va conchide că o schimbare a administraţiei e strict necesară pentru a curăţi ţara de aspiratorii la coroana virtuţii, fie puşi în funcţie, fie ascunşi în tufişele drumurilor mari”.
Mihai Eminescu critică pe ministrul de interne Mihăilescu sub care s-au produs toate aceste nereguli şi pentru modul de administrare a ţării: ,,În privirea administraţiei în sensul restrâns al cuvântului România e dată în prada unei exploatări şi a unei silnicii nemaipomenite, pe care d. Kogălniceanu, ca om cu experienţă politică, trebuie singur să le fi cunoscând”.
,,CÂND OPOZIŢIUNEA…”- este un articol din ,,Timpul” din 3 mai 1883 şi se referă la alegerile pentru parlament. În acest articol Eminescu înfierează neregulile produse în timpul alegerilor organizate de partidul liberal, aflat la putere. Eminescu arată: ,,De la un capăt la altul al ţării furtul de bilete din urnă, violarea secretului voturilor şi scrierea lor sub controlul agenţiilor administrative, bătăile şi încercările de ucidere au fost la ordinea zilei; nelegiuiri s-au comis începând de la ministrul prezident pîn’la scriitoraşul din sat. Toată haita flămândă de indivizi care nu ştiu a munci şi a căror unică speranţă este un guvern ignorant ca cel roşu, care să-i hrănească din buget, s-a azvârlit asupra ţării ca lupii în turma de oi; începând cu capitala şi sfârşind cu nordul extrem al ţării, pretutindeni presiuni, pretutindeni corupţie, pretutindeni nelegiu-ire”.
Printre exemplele date de poet, sunt cele din judeţul Botoşani: Curteşti, Călineşti, Deleni şi Botoşani ,,unde alegerile col. IV au fost violentate în mod nemaipomenit”.
Eminescu arată că în satele Călineşti şi Grigoreşti, s-au furat voturile date de alegători şi au fost înlocuite cu voturile puterii. Un număr de 123 de locuitori au protestat, trimiţând la Botoşani 15 delegaţi cu un protest iscălit de obşte: ,,Voturile noastre, la alegerea de delegaţi la care am fost chemaţi în zilele de duminică şi de luni 10-11 aprilie curent, au fost furate din cutia de vot, în care au fost puse şi înlocuite cu altele, scoţându-se vicleneşte delegaţi pe care nici nu i-am visat, pe care nu-i ştim, străini, venetici pe care nu-i voim.
Cu toţii, sute de oameni!, am votat într-un fel; şi din cutie apoi am văzut că iese altfel!
Unul venea…şi punea douăzeci de voturi pentru oamenii rămaşi acasă!
….Nu voim să ne poarte ca boii! Sîntem romîni şi cerem dreptate ca să nu ne-o facem şi singuri!”
Asemenea aspecte sunt redate de Eminescu şi din alte zone ale ţării, unde administraţia, cu procese şi persecuţii a atras voturile pentru candidaţii ei. Eminescu arată că legea electorală ,,cu toate dispoziţiile ei penale, e luată în bătaie de joc de administraţia unei ţări întregi, de la ministrul de justiţie începând, pîn’la cel din urmă zgârâie hârtie”.
Din aceste două aspecte, privind alegerile parlamentare de acum aproape 150 de ani, se observă că democraţia din românia era una originală ca şi în zilele noastre. Abuzurile săvârşite de administraţie, pentru câştigarea alegerilor, întreceau orice închipuire, justiţia închizând ochii la neregulile săvârşite. Cine organiza alegerile, trebuia să le şi câştige, cu orice preţ, chiar cu încălcare legii.
Să sperăm ca politicienii români de astăzi să nu citească aceste rânduri şi să aplice şi ei aceste metode ,,democratice”, în alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Altfel, înseamnă că nu am evoluat, în nici un fel, pe calea democraţiei.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.570 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. D.M. Gaftoneanu spune:

    ,,…nu am evoluat, în nici un fel, pe calea democraţiei.”

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5