Mihai MATEI:,,DE LA COLUMB LA … MARCO POLO
Autor, Alexandru D. FUNDIANU

Sâmbătă, 23 ianuarie 2010, orele 10. Botoşanii sub nămeţi şi ger năprasnic. Afară!…
Pentru că în Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene ,,Mihai Eminescu”, umplută până la refuz, atmosfera era călduroasă, prietenoasă, destinsă şi … distinsă. Cel mai longeviv (dar şi cel mai iubit!) dintre inspectorii şcolari generali, profesorul şi scriitorul Mihai Matei îşi invitase prietenii, simpatizanţii, profesori şi oameni de cultură, iubitorii de literatură la lansarea unei noi cărţi. Este vorba despre volumul de călătorii ,,De la Columb la … Marco Polo”, apărut în 2009, la Editura ,,Quadrat” din Botoşani.
Despre carte şi autor au vorbit: scriitorul Dumitru Ivan, directorul Editurii ,,Quadrat”, prof. Lucica Pârvan, directorul Muzeului Judeţean, prof. dr. Ada Alexandrina Macovei, inspector şcolar general, prof. Nicolae Brădăţean şi prof. Paul Ungureanu. În final, a luat cuvântul autorul, prof. Mihai Matei.
Cu toate că cititorii revistei noastre au aflat, în mare, coordonatele cărţii, din comentariul lui Paul Ungureanu, publicat în „Luceafărul”, din ianuarie 2010, vom reveni cu alte câteva consideraţii.
Semnalăm, mai întâi, că aceasta este cea de-a doua carte de călătorii semnată de Mihai Matei, dar şi faptul că lucrarea a fost anticipată, încă din 2007, de editorul Dumitru Ivan, în prefaţa la „Meridiane şi continente”. Iată ce scria, atunci, domnia sa: „Fără îndoială MERIDIANE şi CONTINENTE va pune în aşteptare cititorii care doresc să afle şi alte lucruri, care nu au fost spuse în aceste pagini şi suntem siguri că autorul nu va întârzia. Itinerariile nepovestite, ca şi cele care încă nu au fost parcurse vor constitui materia primă a altui volum, pe care, cu toţii, îl aşteptăm cu justificată nerăbdare”.
Ne bucurăm că timpul şi, fireşte, autorul i-au dat dreptate. Domnul profesor Mihai Matei şi-a propus să ne facă, încă o dată, părtaşi la bucuriile sale de ordin spiritual, trăite în noul periplu turistic prin lume.
Cât despre titlul celui de-al doilea volum, iată ce „confidenţă” ne face autorul: „Am dorit iniţial ca această carte să se intituleze FLORIDA – CALEIDOSCOP, dar necuprinderea unui număr de fapte, imagini şi subiecte, din această fabuloasă regiune şi faptul că alte capitole se referă la Franţa, cu regiunile Bretagne, Alsacia şi Lorena, Munţii Vosgi şi oraşul Caen, metropola Lille, după care Belgia şi apoi Uzbekistanul – toate acestea m-au determinat să aleg un altul: DE LA COLUMB LA…MARCO POLO”.
– Iar, despre traseu? „- Periplu nostru începe în Florida, survolăm insulele Bahamas, descoperite de Columb, trecem prin istorice şi eroice ţinuturi franceze, prin oraşele Belgiei ( Bruges, Anvers, Gant, Bruxelles, Waterloo ) şi ajungem, prin Moscova, pe drumul mătăsii, pe unde a mers şi Marco Polo, în marele oraş Taşkent”.
Supranumită Sunshine State ( Statul Soarelui ), Florida, cu capitala – oraşul Tallahassee, are o populaţie de peste 19 milioane de locuitori, cu o densitate de 296,4 persoane pe kilometru pătrat, climă tropicală, iar economia statului de bazează pe turism, agricultură, construcţii, servicii şi transporturi internaţionale.
„Multe obiective am putut vedea în Florida, din 2006 până în 2009, anual, stând aici câte 6 – 11 luni, în oraşele Miami, Miami Beach, Aventura, Hollywood, Fort Lauderdale, Boca Raton, Key West, Naples, Tampa şi Orlando, precum şi în Parcul Naţional Energledes. Dar foarte multe obiective au rămas de văzut; o imagine de ansamblu, totuşi mi-am putut face despre bogăţiile, frumuseţile, munca şi satisfacţiile oamenilor acestor minunate locuri. Multe grădiniţe, şcoli, manifestări ale elevilor, în special din clasele I-VI, didactice, sportive, distractive, aniversări, carnavaluri am putut vedea şi astfel înţelege mai bine grija deosebită manifestată de societatea americană pentru viitorul tineretului, răspunderea mare şi participarea efectivă a familiei în toate fazele actului instruirii, angajarea presei scrise, televiziunii, a forţelor ce asigură ordinea publică, în mod conjugat, în operă ale cărei rezultate, vizibile, sunt de necontestat” – notează autorul.
Ca şi precedenta, noua carte cuprinde nu doar simple impresii de călătorie, ci şi dense, consistente (şi documentate!) informaţii de ordin turistic, dar şi edilitar, social – economic, cultural – artistic etc. Un spectacol întreg într-o frază. In orice frază! Autorul deţine un adevărat meşteşug în a ne transmite o excepţională densitate de cunoştinţe şi idei. Din paginile cărţii izvorăsc fluvii de informaţii, fapte ce se revarsă în cascadă, într-un ritm alert, de perpetuum mobile. După lecturarea cărţii rămâi cu senzaţia că ţi se perindă prin faţa ochilor autostrăzi şi poduri monumentale, zgârâie – nori şi parcuri, peisaje şi muzee celebre, şcoli şi terenuri de joc (…), ceea ce nici cu gândul nu gândeşti (de aici, din cenuşiul nostru cotidian) !
Nu pot să nu semnalez şi faptul că autorul trece, nu de (chiar) puţine ori, de la informaţiile generale, obiective, de la veritabilul reportaj de călătorie la notaţii subiective, de jurnal personal, familial. Ceea ce nici nu era de evitat, de vreme ce autorul a fost, în permanenţă, însoţit de oameni dragi, apropiaţi (de soţie, de fii, nurori sau nepoţi, de prieteni, cunoscuţi sau ocazionali, de personalităţi sau de simpli turişti sau trăitori pe meleagurile străbătute).
Mă opresc, însă, la doar aceste câteva fugare însemnări, deoarece cartea nu poate fi nici povestită şi, cu atât mai puţin, rezumată. Trebuie, pur şi simplu citită!…
Si închei cu ceea ce scria, undeva, Traian Apetrei : „Când pe la poalele Carpaţilor este la mare modă scrisul în tonul zeflemelii, condeierul Mihai Matei îşi moaie pana în linişte şi încredere. Si, pe deasupra, ne îndeamnă, tacit, să călătorim, pentru că numai aşa vom înţelege lumea de dincolo de vârful bocancilor”. Just! O călătorie face (uneori) cât o bibliotecă, mai spunea cineva. Totul e să te mai întâlneşti şi cu şansa…