Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 11 (131), Octombrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

MIRCEA DAROȘI
scriitor de prim rang al literaturii române din județul Bistrița-Năsăud

Primit pentru publicare: 13 Nov. 2019
Autor: Floarea PLEȘ, Năsăud
Publicat: 17 Nov. 2019
© Floarea Pleș,, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.

  Da, titlul inspirat urmare lecturării paginilor de ziar din 3 oct. 2019, „Răsunetul cultural” An VII; Nr.10 (78) Octombrie 2019, paginile 4-5 realizate de incontestabilul om de cultură – scriitorul Menuț Maximinian, sub titlul „Zilele prozei” ediția 2019, care au adus la Cluj, Chiuza și Maieru scriitori de prim rang ai literaturii române din mai multe zone ale țării, precum și din Bistriţa-Năsăud, fiind nominalizați: Icu Crăciun, Menuț Maximinian, Olimpiu Nușfălean, Iacob Naroși și Mircea Daroși.

  Ce frumos! Ce oameni valoroși, care prin scrierile lor documentare, în proză și poezie, în monografii și povestiri, prin dezbateri și  opinii pecetluiesc adevărurile istorice ale literaturii românești ale marilor scriitori și prozatori, a oamenilor de știință și cultură, de fapt, adevărurile istorice ale ființei umane cu ce are mai de preț: viața – cu toate ipostazele, și în mod deosebit – spiritul românesc plin de virtuți, de eroism, de hărnicie, de vitejie, de credință nestrămutată față de Dumnezeu, de Neam și Țară.

  Profesorul Mircea Daroși își scoate de sub tipar primul volum în anul 2003, la Editura „George Coșbuc” Bistrița intitulat – Icoane de suflet, culegeri de folclor, reușind ca în anul 2019, an declarat de Patriarhia Română ca fiind anul omagial al satului românesc – al preoților, învățătorilor, primarilor gospodari etc., să editeze a douăzecilea volum, carte intitulată „Parva nume de legendă” vol. II la Edit. „Ecou Transilvan” Cluj-Napoca, care a fost lansată la Parva în data de 14 octombrie 2019, în prezența unui numeros public printre care și un grup de astriști năsăudeni, Floarea Pleș, Ana Vaida, fam. Ioan și Lucreția Mititean, Gheorghe Pleș, Leon Catarig, Romulus Berceni, Radu Sârbu – jurnalist, fam. Nichita și Maria Bumbu, fam. Mircea și Rodica Daroși și Grigore Lungu, eveniment ce s-a bucurat de mare succes.

  Citez din autor: „Aici în sat se deapănă toate frumusețile lumii, se nasc și mor idei ale necuprinsului. Chiar dacă soarele răsare mai târziu și apune mai devreme, el poposește în sufletul oamenilor  ca o amiază a binecuvântării. Cei răspândiți pe dealurile înalte se consideră privilegiați, că sunt mai aproape de Dumnezeu”.

  Mircea Daroși, este scriitorul și poetul care prin opera sa literară, prin finețe, romantism, inteligență, cunoaștere și responsabilitate, surprinde perfect spiritul uman și farmecul social din universul mediului rural, valorificând pe deplin potențialul cultural și spiritual al satelor NEPOS, REBRA și PARVA, localități în care și-a desfășurat activitatea în învățământ – profesor și director de școală, zeci de ani, până la pensionare.

  Scrierile prof. Mircea Daroși, sunt dovada omului talentat și priceput, puternic și hotărât, care printr-o muncă asiduă de cercetare și documentare, care a trăit epoci și stări diferite într-o viață de om în mediul sătesc, sursa cea mai sigură de inspirație în creația literară, a reușit ca într-un mod original să transmită informații și sentimente umane care uimesc, toate îmbogățind cunoștințele și viața oamenilor de cultură.

  Lecturând întotdeauna cu mult drag și interes scrierile prof. Mircea Daroși, un scriitor polivalent, am observat spiritul de ordine și demnitate, în așezarea gândurilor în lumina scrisului, atât în creația literar documentară (monografii, cronici literare, eseuri etc.), cât și în creația lirică – poezie.

  Volumele: Parva, un nume de legendă – ediția a I-a – 2003; Parva, nume de legendă ediția a II-a – 2019; Nepos, vatră de legendă ed. a I-a – 2004; Nepos vatră de legendă ed. a II-a – 2017 (volum premiat de Liga Scriitorilor Români), sunt lucrări de importanță istorică, pornind de la descrierea așezării geografice a localităților, forma de organizare administrativă – instituții publice: biserică, școală, dispensar etc., starea economică și socială a populației – ocupație, preocupări, tradiții, obiceiuri, portul popular, manifestări culturale etc.

  Apoi, de-o importanță deosebită sunt cronicile literare, evocări și eseuri despre marii oameni de cultură originali din localitățile amintite mai sus, a căror biografii fac obiectul studiului documentar și a neuitării: „Gavril Istrate – decanul filologilor români” – 2013, carte premiată de Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, cu premiul „George Coșbuc”, apoi, „Evocări – Gavril Istrate” – 2015; „Pe urmele lui Vasile Scurtu” (filolog de renume), carte premiată de către revista „Poessis” și Liceul „Mihai Eminescu” din Satu-Mare; „Stelean Gheorghe – o viață în slujba comunității” – 2011 (cel mai longeviv primar); „Un actor grăbit”, roman biografic – 2016 dedicat lui Uțu Strugar, de loc din Parva, actor la Teatrul Național din Timișoara, premiat împreună cu alte lucrări de proză și poezie cu Diplome de merit literare din partea Editurii Napoca Nova, precum și a conducerii Teatrului Național din Timișoara.

  Nu pot să trec peste scrierile de spiritualitate Divină, enorm de frumoase și atrăgătoare, înserate în volumele: Monografia Bisericii Ortodoxe „Buna Vestire” din Nepos – 2005, apoi „Vetre de lumină” (studiu monografic al mânăstirilor din județul Bistrița-Năsăud) – 2003 și „Coloana de lumini” – 2010.

  Interesante și atrăgătoare sunt volumele care privesc folclorul local:  Icoane de suflet – 2003; Zestrea etnoculturală a satului Nepos – 2010; Ansamblul Doina Rebrei – mesager al valorilor tradiționale – 2010.

  În volumul „Glasul Unirii” – 2018 (eseuri), scriitorul Mircea Daroși, cu suflet mare de român și patriot, evidențiază stări și fapte din istoricul Marii Uniri de la Alba Iulia – 1 Decembrie 1918, în care consemnează crâmpeie din lupta bistrițenilor și năsăudenilor pentru desăvârșirea unității noastre naționale, sunt scurte evocări despre oameni și faptele lor, despre marea lor dăruire și dragoste de neam și țară, despre sacrificiul în folosul întregii națiuni.

  În creația lirică, prin poezia „Nisipul Clepsidrei” edit. în 2015, versurile sunt comori ale sufletului autorului, care îi definesc oarecum personalitatea.

  „Este o poezie sensibilă, încărcată de sensuri, care cuprinde o tematică ce încorporează o anumită  experiență de viață, dominată de o stare emoțională de nostalgie și neliniște, o nostalgie după anii tinereții, după activitatea de la catedră, dar și după nobilul sentiment care este  iubirea”. „Mă doare dimineața din privire / Și mugurii mă dor plesnind în pom / Tot mai tânjesc după iubire / Și-n ea mă sprijin ca într-un baston” (Mai tânjesc după iubire).

  Cartea de poezie intitulată în mod simbolic „Nisipul Clepsidrei”, este o metaforă prin care poetul Mircea Daroși încearcă să decanteze trecerea timpului uman – „Se cerne timpul în clepsidră / Și picură încet ca un destin / … apoi, este presărată cu dorința … „Aș vrea clepsidra să mi-o umplu / Doar cu nisipul sufletului meu / Să curgă timpul ca un fluviu / Și-n mersul lui, să curg și eu” (Clepsidra).

  Respectul și dragostea pentru părinți, pentru familie și nepoți, sunt înserate de poet excepțional în poeziile: Mama, De vorbă cu tata, Între noi, Bătrânețele, Bunicul, Nepoțica, etc. „Lăsați bătrânii să vorbească / Să spună lumii tot ce vor / Trecutul lor e o comoară / De amintiri și punți de dor” (Îndemn). „Pui de om cu ochii mici / Ca și boabele de linte / Nu înțeleg ce vrei să zici / Cu ciudatele-ți cuvinte /  Din priviri îți sar scântei / Când îți trebuie ceva / Și de n-am ghicit ce vrei / Plânsul e plăcerea ta” (Nepoțica).

  Sunt multe versuri legate de frumusețea naturii: „Târziu de toamnă”  apoi, peisaje din Golful Persic, care l-au inspirat în repetatele vizite la copiii stabiliți cu domiciliul în acel colț de lume – ca profesori (Brahrein), precum și poezii religioase „Isus în vis” etc.

  „Universul poeziei lui Mircea Daroși seamănă cu un cântec necântat, este o coardă care vibrează pentru toate vârstele. Prin limbajul sărbătoresc, urzit de freamătul cuvintelor, versurile sale înfloresc prin decență și gingășie și ajung cu ușurință  la sufletul cititorului” (din prefață).

  Lucrările (creațiile) lui Mircea Daroși – proză, poezie, cronici literare și eseuri sunt publicate în mai multe reviste și în presă ca de exemplu: Revista „Vatra Veche” Târgu Mureș, „Luceafărul” din Botoșani, „Agora literară” Cluj-Napoca, „Mișcarea Literară”, „Răsunetul Cultural”, „Conexiuni” Bistrița, și în mai multe antologii și dicționare ale scriitorilor.

  Scriitorul Mircea Daroși este membru al Cercului Astra oraș Năsăud, este președintele Secțiunii Literare din cadrul Despărțământului  Astra și redactor-șef al revistei „Astra Năsăudeană”, este membru al Ligii Scriitorilor filiala Năsăud ș.a.m.d.

  Calitățile prof. Mircea Daroși sunt multe: scriitor, poet, prozator, eseist, critic literar, folclorist și monografist, nelipsit însă de sensibilitate, blândețe, romantism, OM de caracter cu mult bun simț, un bun familist, mărinimos și generos, calități încununate de înțelepciune, inteligență, cunoaștere, talent și har de la bunul Dumnezeu pentru a le împlini pe toate.

  Pentru rezultatele remarcabile obținute în domeniul profesional, pentru contribuția la dezvoltarea culturii și promovarea tradițiilor localităților unde a profesat ca și cadru didactic, apoi, valoroasele creații literare, care înseamnă pagini de istorie documentară de neuitat, a fost apreciat și răsplătit, cu zeci de diplome și distincții, acordându-i-se și Titlul de Cetățean de Onoare de către Primăriile și Consiliile Locale din cele trei localități: Nepos, Parva și Rebra, jud. Bistrița-Năsăud.

  Sincere felicitări, sănătate, putere de muncă și succes în continuare.

   Năsăud, Floarea Pleș,
      11.11.2019 președ. Cerc Astra oraș Năsăud