După 16 ani de la aparația primei ediții a monografiei ,,Parva, nume de legendă ”, am considerat că este absolut necesar să revin asupra acestei lucrări, datorită profundelor schimbări care s-au produs, sub toate aspectele, în viața acestei localități din jud. Bistrița-Năsăud. Demersul meu s-a aflat sub influența și insistențele primarului Ioan Strugari, a cărui viziune asupra satului românesc este aceea de a-l ridica la standardele europene.   Punerea în aplicare a numeroaselor proiecte finanțate prin fondurile europene, guvernamentale și cele locale, au avut drept consecință, schimbarea înfățișării comunei și accesul populației la binefacerile civilizației moderne. Noua ediție este una complexă, în care sunt reliefate ”clișee” istorice, economice și sociale, etnografice, folclorice și culturale, fără a avea pretenția că s-a spus totul, ci dimpotrivă, rămâne încă un studiu deschis pentru viitor. În primul rând, îmi exprim bucuria că am reuşit să dau glas unei dorinţe mai vechi care m-a urmărit ani mulţi la rând, pe când eram dascăl şi director de şcoală la Parva. Restructurarea lucrării şi actualizarea datelor şi evenimentelor au cerut un efort în plus pe care l-am făcut cu aceeaşi plăcere ca şi înainte. Din materialele pe care le-am reluat spre studiu, cercetând Arhivele Naționale din Bistrița, documentele de de arhivă ale Primăriei Parva, cele ale Școlii și ale Bisericii, am descoperit lucruri noi care mi-au întărit anumite convingeri și m-au determinat să fac adăugirile necesare. Vechimea aşezării este mult mai mare decât cea arătată în documente. Făcând o incursiune în trecutul localităţii, am putut constata că părvenii au fost participanţi direcţi la mai toate evenimentele din istoria naţională : în  campanile militare ale imperiului austriac, pe fronturile primului și celui de-al doilea război mondial și au fost organizatorii revoltei anticomuniste din decembrie1989-ianuarie 1990 . O pondere accentuată o au capitolele care se referă la şcoală şi biserică, instituţii cu o influenţă puternică în viaţa oricărei comunităţi. Am găsit de cuviință ca monografia comunei să fie intitulată ,,Parva, nume de legendă”, având în vedere că acest nume face parte din celebra expresie a împăratului austriac Iosif al II-lea, rostită în 1773, cu prilejul vizitei sale pe Valea Someșului: ”Salve parva nepos Romuli!”, adică ”Te salut, mică nepoată a lui Romulus”. Există însă mai multe variante care sunt explicate în conținutul lucrării. Acest studiu monografic are și un bogat material ilustrativ constând în circa 200 de fotografii alb negru și color prin care este redată frumusețea și unicitatea mediului natural, viața părvenilor, frumusețea costumului popular, datinile și obiceiurile din această zonă, ocupațiile vechi și noi ale locuitorilor, instituțiile publice din localitate, primăria, școala, biserica, conducătorii și salariații acestora, dascălii și preoții care au slujit în comună din cele mai îndepărtate vremuri și până astăzi. La baza documentării mele au stat și numeroase studii despre Transilvania și în mod deosebit despre zona Năsăudului, lucrări elaborate de istorici și cercetători din mediul academic și universitar. Am consultat multe articole din reviste de specialitate din județ, între care, de un real folos mi-au fost colecțiile din ”Arhiva Someșană ”, ediția veche, dar și ediția nouă, Revista Bistriței, publicațiile Muzeului Grăniceresc din Năsăud, informațiile locuitorilor din comună, a salariaților primăriei etc. Cred că lucrarea va prezenta interes pentru generațiile mai vechi și mai noi din Parva, iar pe parcursul timpului, ea trebuie să fie continuată și întregită, ceea ce mă determină să folosesc cuvintele cronicarului: ”Unde eu am greșit, îndreaptă tu cititorule, cu blândețe”. 

Mircea Daroși