Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, un cadru generos de învățare pentru zeci de studenți

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.1 (145), Ianuarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Muzeul de Artă Cluj-Napoca, un cadru generos de învățare pentru zeci de studenți

Primit pentru publicare: 28 Ian. 2021
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN, redactor șef adj. Revista Luceafărul
Foto – Muzeul de Artă Cluj-Napoca
Publicat: 29 Ian. 2021
© Cosmina Marcela Oltean, ©Muzeul de Artă Cluj-Napoca, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, un cadru generos de învățare pentru zeci de studenți

O parte importantă a vieții de student, pe lângă buna pregătire teoretică academică, este practica de specialitate – experiențele trăite alături de profesioniștii din domeniu, participarea la proiecte comune și contactul direct cu publicul. Fără o bază practică de calitate, procesul de formare și evoluție al profesioniștilor de mâine, în ceea ce privește sfera culturală, este unul lacunar. Tocmai din acest motiv în Cluj-Napoca s-a format o strânsă colaborare între muzeul de artă și două importante universități din oraș.

În baza unor contracte de parteneriat încheiate cu Universitatea de Artă și Design (UAD) şi Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), Muzeul de Artă din Cluj-Napoca derulează anual stagii de practică de specialitate pentru studenţii de nivel licenţă şi master, pe linia specializărilor „Istoria şi Teoria Artei” şi „Turism Cultural”. Iar începând cu anul 2015, a fost ratificată şi colaborarea cu Università degli Studi di Perugia, Italia, în domeniul stagiilor practice de formare profesională pentru studenţii italieni având ca temă „Cercetarea publicului muzeal”, sub genericul „Erasmus+ for traineeship”. Nu în ultimul rând, în fiecare an universitar, la solicitarea celor două instituţii de învăţământ superior partenere, sunt organizate la sediul muzeului seminarii de muzeologie/muzeografie pentru studenţi, destinate special aprofundării anumitor teme muzeale de maximă actualitate, care vin în completarea disciplinelor de profil din planul academic de studii. Spe exemplu, în afara unor incursiuni extrem de interesante în istoria reputatei instituţii muzeale clujene cu profil artistic şi a colecţiilor artistice de patrimoniu pe care le administrează, unele dintre temele de mare interes abordate în ultimii ani au vizat subiecte ca „Relaţia dintre arte şi oraş” (în cadrul sesiunii clujene a celei de-a doua ediţii a „Workshop-ului de teorii şi metode în cercetarea istoriei artei”, iniţiat de Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi, în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca), „Experienţe internaţionale de bună practică în domeniul medierii culturale pentru persoanele diagnosticate cu bolile Parkinson şi Alzheimer” (cu ocazia „Zilei Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi” în cadrul disciplinei „Tehnici de mediere şi management cultural”), „Muzee de nişă” sau „Teorii, practici şi tendinţe de ultimă oră în domeniul muzeologiei contemporane” (în cadrul disciplinei „Itinerarii muzeistice: expoziţii, colecţii-galerii, pinacoteci”), prelegeri care au fost concepute tematic şi susţinute în faţa unei  audienţe generoase formate din studenţi sau masteranzi ai celor două universităţi clujene, alături de cadrele lor didactice, de către istoricul de artă Alexandra Sârbu, muzeograf în cadrul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. De asemenea, notabile sunt şi seriile de workshop-uri special concepute pentru studenţii aflaţi în stagiile de practică, pe care muzeul clujean le-a facilitat în expoziţii de mare consistenţă ideatică şi impact mediatic, ca de pildă „Gala UAD Fashion Design: 25 de ani”, „World Press Photo – 2019” sau „Imagini din galerii secrete: Religia clandestină în arhivele poliţiei secrete”, dar şi programele variate şi atractive de educaţie muzeală pe care le oferă, în mod deosebit publicului tânăr, mai ales în ultimii ani.     

În toamna anului 2020, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a încheiat un nou acord de colaborare cu Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, în cadrul proiectului ARTS Business Incubator (Incubator de idei de afaceri în domeniul artelor vizuale şi al industriilor culturale şi creative), finanţat în urma competiţiei de proiecte iniţiate de Ministerul Educaţiei Naţionale din Fondul de Dezvoltare Instituţională destinat universităţilor de stat – FDI 2020. În baza acestui acord, un număr de zece tineri aflaţi în plin proces de formare academică, o parte dintre ei studenţi în anul II, nivel licenţă, la specializarea Istoria şi Teoria Artei, ceilalţi fiind integraţi programului de studii de masterat Practici curatoriale contemporane din cadrul Departamentului de Discipline Teoretice al UAD, au avut şansa să-şi dezvolte cunoştinţele şi competenţele profesionale de bază deja acumulate, prin efectuarea unui stagiu de practică de specialitate, sub coordonarea Alexandrei Sârbu, istoric de artă şi muzeograf în cadrul instituţiei muzeale clujene. 

Cu toate că situaţia generată de actuala criză sanitară este una extrem de delicată şi, totodată, imprevizibilă sub aspectul evoluţiei epidemiologice, ridicând în continuare mari dificultăţi şi impunând respectarea unor protocoale foarte stricte de limitare şi combatere a contaminări cu virusul SARS-CoV-2, este cu atât mai mult de apreciat şi lăudat efortul conjugat al celor două instituţii de-a le oferi tinerilor selectaţi ocazia unei astfel de stagiaturi, chiar şi în aceste timpuri deloc prielnice. Fireşte, în afara tematicii alese şi a conţinutului atractiv al programului, o atenţie cu totul deosebită a fost acordată asigurării condiţiilor de siguranţă sanitară în desfăşurarea activităţilor de practică, motiv pentru care s-a recurs la o absolut necesară reconfigurarea a formatului obişnuit al stagiului, optându-se pentru un scenariu hibrid. Chiar dacă, sub imperativul protecţiei sanitare, a fost o practică cu totul atipică, ea şi-a dovedit din plin utilitatea prin cumulul preţios de informaţii profesionale oferite studenţilor practicanţi şi  şansa de a înţelege concret rolul şi dinamicile instituţiei muzeale. 

Astfel, expoziţia celebrului fotograf de origine germano-ucraineană Miron Zownir, intitulată „Flashback. Return to Cluj” (curator: Georgeta-Olimpia Bera), a devenit, pe parcursul lunii noiembrie a anului trecut, subiectul central de dezbatere şi analiză al stagiului de practică de specialitate efectuat de cei zece tineri sub coordonarea tutorelui de practică, Alexandra Sârbu, care ne-a oferit următoarele detalii: „Studenţii au fost implicaţi într-o serie diversă şi atractivă de activităţi cu profil practic, desfăşurate în formatul educaţional «blended-learning» (hibrid/mixt), care a inclus atât întâlniri clasice, faţă în faţă, în spaţiile expoziţionale ale muzeului, cât şi aplicaţii propuse spre rezolvare în mediul online. În felul acesta, am reuşit, totuşi, să le oferim tinerilor practicanţi şi şansa unui contact «pe viu» (ceea ce reprezintă, de fapt, sensul real al unui demers de practică), nu doar virtual, cu muzeul şi atmosfera particulară a expoziţiilor găzduite, cu un accent major pus cea a fotografului Miron Zownir care a reprezentat «capul de afiş» al lunii noiembrie. Cu toate că întâlnirile şi interacţiunile lor directe cu colecţiile de artă, sălile de expoziţie ale muzeului şi personalul său de specialitate au fost, inevitabil, pe fondul restricţiilor impuse de actuala criză sanitară, mult mai restrânse faţă de modul efectiv în care se desfăşura un stagiu de practică în anii anteriori, ne bucurăm că am putut să le facilităm, chiar şi sub forma unei «soluţii de avarie», posibilitatea de a dobândi şi o cunoaştere «din interior», la faţa locului, a cerinţelor, exigenţelor şi, deopotrivă, a provocărilor pe care le presupune activitatea uneia dintre cele mai emergente figuri profesionale în domeniul muzeelor, şi anume cea de educator muzeal, care, probabil, pentru unii dintre ei va reprezenta în viitor o opţiune stabilă. Lucrările lor de practică, elaborate în echipe, au constat în conceperea unei prezentări ghidate a expoziţiei «Falshback. Return to Cluj», adecvată unui grup-ţintă selectat la alegere, precum şi în scrierea scenariului video-ului publicitar care ar fi servit, ipotetic vorbind, la promovarea ghidajului în mediul online, în contextul ediţiei de pandemie a Festivalului European «Noaptea Muzeelor»”. 

Una dintre lecţiile fundamentale ale experienţei trăite pe marginea stagiului de practică, mai ales că aceşti tineri se pregătesc pentru o profesie care privilegiază cu aplomb simţul vizual, a fost să conştientizeze şi mai acut o realitate, putem spune, deja de netăgăduit, în ciuda avansului progresului tehnologic şi a perfomanţelor atinse în relaţie cu imaginea, după cum sublinia mai departe muzeografa, „chiar dacă descoperirea comorilor unui muzeu este posibilă astăzi la un click distanţă, mediul virtual devenind, de altfel, o veritabilă rutină cotidiană în condiţiile distanţării fizice impuse de contextul pandemic global, nimic nu poate înlocui emoţia pe care o trezeşte în noi întâlnirea directă, faţă în faţă, cu opera de artă. Odată pătrunşi în controversatul univers creativ al celui supranumit «poetul fotografiei radicale», Miron Zownir, studenţii şi-au văzut transformată vizita în expoziţie, prin seria de aplicaţii practice care trebuiau soluţionate, fie individual, fie în grup, în faţa fotografiilor expuse, într-un veritabil exerciţiu de atenţie profundă, care a readus în prim planul actului reflexiv «privirea implicată» (şi direct conectată la trăirea lăuntrică), cea care te face să vezi dincolo de aparenţe şi să experimentezi conţinutul imaginii la un nivel mult mai intens şi personal. A fost, în fond, o invitaţie deschisă spre o voluntară «dilatare» a timpului consacrat imaginii, pentru ca tinerii să ajungă să o vadă cu adevărat, uzând de o doză adecvată de atenţie susţinută ce conduce, invariabil, spre acel miraculos «declic» interior care nu doar te mişcă, ci are şi puterea să te preschimbe”. Ca parte integrantă a activităţilor formative, studenţii practicanţi au mai avut ocazia să audieze şi două prelegeri care au tratat subiecte dintre cele mai interesante, facilitând aprofundarea cadrului instituţional în care studenţii au fost integraţi temporar şi, totodată, înţelegerea adecvată a rolului pe care îl joacă, în prezent, emoţia în proiectarea unor experienţe muzeale memorabile: „Scurt istoric al Muzeului de Artă din Cluj-Napoca”  şi „Muzee emoţionale: o cazuistică de nişă”

Nimic nu sedimentează mai bine cunoștințele dobândite pe cale teoretică decât aplicarea practică în cazuri concrete. Nimic nu ajută mai mult un tânăr în formare decât lecțiile pe care le poate primi în afara orelor de curs, din experiențele culturale, profesionale și contactul cu oamenii potriviți – muzeografi, curatori, artiști, alți colegi studenți și din întâlnirea cu publicul. Adesea cele mai valoroase lecții se învață pe viu, în urma unor astfel de întâlniri.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.640 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5