Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, singurul muzeu de rang național din arealul Carpaților Răsăriteni, deținător al unui patrimoniu extrem de valoros

    Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.8 (152), August 2021
    Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
    ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
    ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
    Director: Ion ISTRATE


    Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, singurul muzeu de rang național din arealul Carpaților Răsăriteni, deținător al unui patrimoniu extrem de valoros

    Primit pentru publicare: 7 Aug. 2021
    Autor: Cosmina Marcela OLTEAN redactor șef adj. la Revistei Luceafărul
    Foto: MNCR
    Publicat: 9 Aug. 2021
    ©  Cosmina Marcela Oltean, © MNCR, ©Revista Luceafărul
    Editor: Ion ISTRATE


     

    Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, singurul muzeu de rang național din arealul Carpaților Răsăriteni, deținător al unui patrimoniu extrem de valoros

     Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, Covasna, subordonat Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, este o instituție de cultură deținătoare a unui patrimoniu cultural mobil și imobil foarte valoros, de importanță națională, acumulat în cea mai mare parte prin activitatea de cercetare și eforturile specialiștilor MNCR, patrimoniu care se cere valorificat și promovat tot mai mult. Misiunea muzeului, încă de la înființare, este aceea de salvare, conservare și promovare a patrimoniului românesc din zonă, încurajând totodată dialogul intercultural și atragerea tuturor categoriilor de public, cu precădere a celui tânăr, către muzeu prin participarea la diverse activități culturale care includ valorificarea moștenirii culturale din zonă, indiferent de criteriul etnic. De asemenea, muzeul își concentrează tot mai mult eforturile către salvarea patrimoniului imaterial, aflat în pericol iminent de dispariție, cum au fost acțiunile din cadrul proiectelor SaltLand.

    MNCR deține o poziție privilegiată în ceea ce privește cercetarea, protejarea și valorizarea patrimoniului românesc arheologic, etnografic și istorico-documentar din cele două județe, menține colaborări cu numeroase instituții și personalități din domeniul cultural din zonă și de pe tot cuprinsul țării, toate reflectate în numeroasele activități culturale și proiecte desfășurate anual. Întrucât muzeele locale din județele Covasna și Harghita au ca preocupare principală patrimoniul cultural maghiar și secuiesc, MNCR și-a asumat importanta misiune să asigure identificarea, cercetarea, conservarea, restaurarea și valorizarea patrimoniului cultural românesc, preistoric, dacic și roman de pe teritoriul județelor Harghita și Covasna.

    Activitățile de cercetare din ultimii ani ale echipei muzeului au adunat numeroase succese, fiind premiate în mai multe rânduri. Unul dintre cele mai importante premii primite de MNCR în domeniul cercetării arheologice a fost Premiul din partea Ministerului Culturii decernat în anul 2008 pentru cercetările arheologice de la situl Băile Figa, Beclean, jud. Bistrița-Năsăud derulate în anul 2007. Situl din Băile Figa este cel mai reprezentativ sit arheologic cu urme de exploatare a sării din mileniile IV-I î.Hr., din toată Europa de Est și Sud-Est.

    Proiecte, activități, cercetare și educație muzeală

     Patrimoniul mobil al MNCR este alcătuit din piese arheologice, etnografice, istorico-memorialistice și documentare, rezultate în urma cercetărilor de teren efectuate de colectivul muzeului, dar și din achiziții și donații. Patrimoniul imobil cuprinde două monumente etnografice – o moară și un “găbănaș“ (spațiu de depozitare monocelular) și două clădiri monumente istorice –  casa scriitorului Romulus Cioflec din satul Araci, județul Covasna, astăzi casă memorială și punct muzeal MNCR și clădirea primei școli confesionale românești din Sfântu Gheorghe.

    Dacă încă nu ați ajuns la MNCR, iată de ce ar trebui să o faceți: muzeul prezintă publicului piese de patrimoniu organizate în expoziții permanente și temporare prezentate în formule estetice și de muzeotehnică ce captivează de la primul contact vizual. Expozițiile sunt prezentate în spațiile a 4 locații – sediul central și punctele muzeale din subordine aflate în Sfântu Gheorghe și Miercurea-Ciuc. La sediul central puteți vizualiza și învăța despre „Așezarea preistorică Păuleni Ciuc, Dâmbul Cetății”, în cadrul expoziției permanente cu același nume. Situl arheologic, datat cca 4500-1600 î.Hr., se află în apropierea satului Șoimenicomuna Păuleni-Ciuc, județul Harghita, în locul numit de localnici Dâmbul Cetății. Primele informații despre situl de la Dâmbul Cetății datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Începând cu anul 1999, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni a reluat cercetările arheologice de la Dâmbul Cetății, aducând informații prețioase pentru cunoașterea culturilor preistorice Cucuteni-Ariușd-Tripolie (mil. V-IV î. Hr.), Bodrogkeresztùr (mil. IV-III î. Hr.), Coțofeni (mil. III î. Hr.), Costișa (mil. III-II î. Hr.) și Wietenberg (mil. II  î. Hr.), care au cuprins și zona Carpaților Răsăriteni. Expoziția prezintă rezultatele unei cercetări conduse timp de 20 de ani de arheologii MNCR, pe unul dintre cele mai importante situri arheologice din Harghita. În cadrul expoziției sunt etalate vestigii arheologice, reconstituiri ale unor locuințe, complexe rituale, vetre de foc, cuptoare de ars ceramica și un profil stratigrafic al sitului arheologic, cu explicații privind specificul culturilor din care provin acestea.

    De la sediul central vă puteți îndrepta pașii către cele trei puncte muzeale ale MNCR. Prima Școală Românească din Sfântu Gheorghe funcționează în clădirea monument istoric din secolul XVIII, atestată documentar în anul 1799. Identificarea imobilului s-a făcut pe baza izvoarelor documentare aflate în fondul Direcției Județene a Arhivelor Naționale Covasna precum și a altor documente aflate în păstrarea diferitelor parohii ortodoxe din județ. Documentele informative atestă faptul că această școală confesională ortodoxă a avut o istorie zbuciumată.

    Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, comuna Vâlcele, își propune să mențină vie memoria profesorului și scriitorului, apreciat de scriitorii vremii pentru talentul și implicarea activă în viața culturală românească. Casa cuprinde 4 încăperi: sala de clasă, vestibulul, biblioteca și locuința învățătorului. În acestea au fost adunate și expuse piese și documente reprezentative pentru istoricul învățământului confesional românesc ortodox din zonă.

    Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc, în care găsim trei săli de expunere, prezintă o expoziție permanentă dedicată interiorului tradițional româmesc, cu piese deosebite de port, textile de interior, ceramică și nu numai, culese din sate harghitene. Una dintre piesele cele mai valoroase din expoziție este o ladă de zestre, frumos pictată, datată 1876. Celelalte spații sunt dedicate unor expoziții temporare, în general cu tematică istorică sau de arheologie. În prezent se poate vizita expoziția foto-documentară Contribuția învățământului confesional românesc din trei scaune la Marea Unire, iar în viitorul foarte apropiat se pregătește deschiderea unei expoziții inedite de arheologie, cu titlul Drumul sării. Drumul țării, care prezintă rezultatele cercetării sitului din Băile Figa, Beclean, jud. Bistrița-Năsăud, unde se cercetează și în prezent.

    MNCR mizează pe realizarea a cât mai multor expoziții temporare, asigurând astfel valorificarea patrimoniului acumulat și o diversitate continuă în oferta culturală a zonei, tematicile abordate fiind mereu diferite, inovatoare și captivante. Cele mai importante expoziții realizate de MNCR în ultimii ani au fost expoziția de arheologie „Noi descoperiri în sud-estul Transilvaniei” (2003), expoziția multidisciplinară „Sarea, Timpul și Omul” (2006 – itinerată în prezent), expoziția de etnografie „Povestea târgului” (2008 – 2009), expoziția de arheologie „Dacii din Curbura Carpaților”, iar acestea sunt doar câteva. Rezultatele cercetărilor istorice, sociologice, arheologice și etnografice realizate în arealul Carpaților Răsăriteni se concretizează anual în cadrul sesiunilor de comunicări științifice organizate de muzeu, publicate ulterior în revista de specialitate ANGVUSTIA, redactată și editată de MNCR, numele publicației fiind inspirată de denumirea romană a unui castru din Brețcu, județul Covasna. Muzeul mai editează Caietele de la Araci, activitate redacțională condusă de prof.dr. Luminița Cornea.

    Alte două proiecte deosebite ale muzeului sunt expozițiile Simte literatura” și Simte istoria”, destinate special publicului cu deficiențe de vedere, alcătuite din machete tridimensionale și busturi în mărime naturală ale scriitorului Romulus Cioflec, un ghid printat Braille și un ghid audio. Astfel, în 2012, Casa Memorială a scriitorul Romulus Cioflec devinea prima casă memorială accesibilă publicului cu deficiențe de vedere din România.

    Instituția acordă o importanță deosebită educației muzeale. Între 2009-2012, muzeul a realizat numeroase Tabere de arheologie experimentală, la care au luat parte voluntari și copii din Harghita și Covasna. De asemenea, MNCR realizează anual multe ateliere creative pentru copii și diverse activități cu scop pedagogic, menite să apropie tinerii de muzeu.

    În cadrul Programului Național Limes a avut loc elaborarea documentaţiei ştiinţifice necesare elaborării dosarului de înscriere a Frontierelor Daciei Romane în Lista patrimoniului mondial UNESCO, proiect finanțat de Ministerul Culturii, s-a urmărit cercetarea Frontierei Daciei romane, sectorul de Est: cercetarea ştiinţifică și valorificarea rezultatelor acesteia în vederea realizării documentației pentru înscrierea în Lista Patrimoniului mondial UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural ce au făcut parte din Frontierele Imperiului Roman, pe Sectorul de Est al Provinciei Dacia; efectuarea de cercetări pluridisciplinare la Olteni, Brețcu, Baraolt, Reci, Boroșneu Mare și în zona imediat apropiată acestora, în vederea delimitării în teren a limitelor siturilor şi a zonelor lor de protecţie; monitorizarea curentă a siturilor din lista indicativă aflate pe teritoriile judeţelor Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş; completarea şi actualizarea sistemului GIS de evidență computerizata pentru documentarea datelor acumulate pe parcursul activităților în cadrul Programului Național Limes.

    Programul de cercetare Peisaje ascunse: explorarea prin teledetecție și LiDAR a drumurilor, granițelor și câmpurilor de luptă din Carpații de sud-est (HiLands) a avut loc în intervalul aprilie-decembrie 2020 coordonat de Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Muzeul Brăilei Carol I, a avut ca temă centrală depistarea și cercetarea prin teledetecție și tehnologia LiDAR a câmpurilor de luptă și situri arheologice în zonele montane împădurite.

    Note despre patrimoniul MNCR

    Patrimoniul arheologic administrat de MNCR cuprinde piese individuale și fragmente de vestigii provenite din cercetările de teren derulate de colectivul muzeului, uneori în colaborare cu alte muzee, în județele Covasna, Harghita și Bistrița-Năsăud. Piesele individuale se împart în vase și obiecte ceramice, piese metalice, piese din piatră, piese din os și corn și piese de lemn.Patrimoniul arheologic, cel mai bine reprezentat în cadrul MNCR, este în continuă creștere, datorită regularității cercetărilor arheologice de teren, sistematice și preventive.
    Printre cele mai importante vestigii arheologice din patrimoniul MNCR pot fi amintite cele din perioada epocii cuprului aparținând culturii Cucuteni-Ariușd (mil. V-IV î. Hr.), perioada epocii bronzului mijlociu, aparținând culturilor Costișa, Ciomortan și Wietenberg (mil. II î. Hr) și din perioada dacică (mil. I a. Hr.- mil I d. Hr.).
    O serie de vestigii foarte valoroase din punct de vedere științific au fost descoperite la “Băile Figa“ Beclean, jud. Bistrița-Năsăud, punându-se astfel bazele unei importante colecții de lemn arheologic, datând din perioada bronzului mijlociu.

    Patrimoniul istorico-documentar este alcătuit din carte veche, carte rară, fotografii, caiete, diferite tipuri de documente și piese precum bănci școlare, tăblițe, socotitori etc.. Fotografiile au legătură cu cele mai importante cercetări realizate în domeniile istorie-memorialistică și etnografie, reprezentând momente din viața unor personalități, fotografii de familie, fotografii cu elevi și profesori ale diferitelor școli confesionale sau școli normale din județul Covasna, obiceiuri tradiționale, viața țăranilor din zona etnografică Covasna-Harghita, meșteșuguri, port popular și nu numai.

    Patrimoniul etnografic cuprinde piese aparținând patrimoniului imobil: cele două construcții, monumente etnografice (moara și “găbănașul“) și piese mobile, individuale. Patrimoniul etnografic s-a concretizat în urma cercetărilor de teren efectuate de colectivul muzeului, în colaborare cu specialiști sau muzee din țară, în județele Covasna, Harghita, Brașov, Bistrița-Năsăud, Mureș, Bacău. Cele mai importante cercetări etnografice au urmărit teme precum păstoritul transhumant, oieritul din zona Covasnei, exploatarea tradițională a surselor de sare, interferențe etno-culturale româno-secuiești, portul popular din zona Harghitei. De asemenea, muzeul a realizat și cercetări monografice, la Vidacut, jud. Harghita, și la Poiana Sărată, comuna Oituz, jud. Bacău. Patrimoniul etnografic se împarte pe categorii, în funcție de material: piese de lemn, piese ceramice, piese din sticlă, piese metalice, piese din lemn si metal, piese textile, dar și în funcție de utilitatea acestora: unelte de câmp, unelte folosite în gospodărie, mijloace de transport, piese folosite în cadrul unor obiceiuri și tradiții populare, piese de păstorit, mobilier, textile de interior și de port popular.

    Patrimoniul memorialistic este reprezentat de piesele ce se regăsesc în colecția Casei Memoriale “Romulus Cioflec“ din satul Araci, comuna Vâlcele, jud. Covasna. Colecția cuprinde piese de mobilier, piese de amenajare interioară (lămpi, preșuri, perdele, rame foto, rame tablou), piese care au aparținut scriitorului (mașina de scris, set birou cu călimară și altele).

    Parteneri și colaboratori ai MNCR

    În baza interesului reciproc, MNCR caută să integreze activitatea muzeelor județene și locale în proiecte de anvergură regională și națională. Astfel, în cadrul proiectelor precum Arheologia sării în Transilvania, Etnoarheologia sării în spațiul intra-carpatic al României, Exploatarea preindustrială a sării în Carpații Răsăriteni, MNCR a colaborat cu mai multe muzee din Transilvania, Maramureș, Moldova și Muntenia; în cadrul Programului Național Lime,s MNCR colaborează cu muzee din județele Mureș, Harghita, Covasna și Brașov; în organizarea expoziției Marile Bătălii ale Primul Război Mondial din Carpații de Curbură, muzeul a colaborat cu muzeele județene din Buzău, Vrancea și Bacău, precum și cu unele muzee naționale (Muzeul Militar ș.a.). În cadrul acestor colaborări, MNCR găsește modalități prin care toți partenerii să-și îndeplinească propriile misiuni, obiective și interese – prin organizarea unor expoziții tematice itinerante, prin îmbogățirea patrimoniului instituțiilor partenere și cofinanțări.

    Importanți parteneri ai MNCR de-a lungul timpului au fost, printre altele, Universitatea Exeter din Marea Britanie, Universitatea Buffalo (SUA), Universitatea Ruhr Bochum (Germania), Universitatea Regensburg (Germania), Universitatea Friedrich Wilhelm, Bonn (Germania), Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, Universitatea București, Universitatea Al. I. Cuza, Iași, Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir”, București, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu, Universitatea Valahia, Târgoviște, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, muzee precum Muzeul Mineritului din Bochum (Germania), Muzeul Național de Istorie a României, București, Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, București, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, Complexul Muzeal Județean Neamț, Muzeal Județean Mureș, institute de cercetare precum Institutul Arheologic German, Berlin, Institutul German de Arheologie, Frankfurt am Main, Berlin, Institutul de Arheologie, Iași, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române, București, Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit “Nicolae Colan“ al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Sf. Gheorghe, numeroase direcții județene pentru cultură, direcții județene ale Arhivelor Naționale, inspectorate școlare, școli, licee, ONG-uri, centre de cultură, primării, parohii, asociații, lista colaboratorilor fiind foarte lungă.

    Activitatea și toate datele despre patrimoniu, arhivele și noile proiectele MNCR se pot vedea și urmări pe www.mncr.ro/ și pe noul website https://muzeu.net4u.ro/.



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5