Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

O MĂRTURIE DESPRE LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA POPORULUI, DUPĂ CHESTIONARUL LUI B.P. HASDEU…

O MĂRTURIE DESPRE LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA POPORULUI, DUPĂ CHESTIONARUL LUI B.P. HASDEU,
CONSEMNATĂ, CU UN SECOL ÎN URMĂ, DE ÎNVĂŢĂTORUL EMIL OANĂ, ÎN SATUL SÂRBI, PLASA BAŞEU, JUD. DOROHOI

Preocupările pentru cunoaşterea lumii satului, sub multiplele ei aspecte, iniţiate de Hasdeu, Odobescu, Densusianu, datează, în ţara noastră, încă din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, pentru ca, din epoca lui Spiru Haret, ele să devină angajamente constante ale intelectualităţii noastre rurale, cu deosebire, ale învăţătorilor şi preoţilor.
Este indubitabil că astfel de preocupări au cunoscut, încă de atunci, o largă răspândire, de vreme ce ele au fost remarcate şi pe teritoriul actual al comunei Vlăsineşti.

O dovadă în acest sens o constituie „Răspunsurile privitoare la Limba Română şi literatura poporului, după Chestionarul dat de domnul P. Hasdeu – la comuna Sârbi, Plasa Başeu, judeţul Dorohoi”, document aflat în păstrarea Bibliotecii Academiei Române, Fondul „B.P. Hasdeu”, Nr. 3423, jud. Dorohoi, 21 noe. 1907 (transmis nouă, în copie, de eminentul etnolog, Prof. univ. Ion H. Ciubotaru, de la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi).

Probabil, însă, că chestionarul respectiv a fost administrat (şi completat) cu mult înainte de data înregistrării, pentru că, la sfârşitul acestuia, alături de semnătura (greu descifrabilă) a celui care l-a completat, este consemnat „clar” numele acestuia: învăţător, Emil Oană şi anul 1885, menţiuni ce se regăsesc în vol. Ion Muşlea, Ov. Bârlea, „Tipologia folclorului”, Bucureşti, 1970, p. 89.

Găsim în acest document mărturii despre obiceiurile şi datinile locuitorilor din acest spaţiu, despre limba vorbită de ei cu un veac şi ceva în urmă, despre cunoştinţele, credinţele şi superstiţiile oamenilor şi alte aspecte ale traiului lor.
Şi, pentru ca cititorul să ştie care, anume, aspecte ale problematicii existenţei rurale au interesat cercetarea reputatului învăţat, prezentăm în continuare, respectând ordinea din chestionar, seria întrebărilor şi răspunsurile – pe care le-am putut descifra –, în măsură să reconstituie acum, oricât de vag, acea etapă din viaţa predecesorilor noştri, trăită până nu chiar prea demult:
……………………………………………………………………………
26. În care cuvinte preface poporul de acolo pe v în h?
R: … vulpe



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 28 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5