Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni¹ a editat la sfârşitul anului 2008 o medalie dedicată aniversării celor 90 de ani de la MAREA UNIRE DIN 1 DECEMBRIE 1918.

Această medalie cât şi celelalte editate în anii anteriori, la întâlnirea românilor din întreaga lume în cadrul ,,Congresului spiritualităţii româneşti”, se constituie adevărate documente în metal marcând în mod diferit aceste întâlniri de suflet încă de la prima ediţie (Herculane 1993).

Scopul acestor întâlniri, la care au participat români din peste 38 de ţări ale lumii constituiţi în 96 de organizaţii cu sucursale în 28 de ţări², a fost şi este acela de a milita pentru apărarea limbii române, a valorilor culturale, a istoriei şi tradiţiilor poporului român, stabilirea strategiei şi tacticii în vederea dezvoltării relaţiilor între toţi cei peste 35 de milioane de români trăitori în întreaga lume.

 

Medalia de la această ultimă întâlnire mondială se remarcă în mod deosebit prin dispunerea în câmpul central al aversului a celor mai importante personalităţi istorice ale neamului.

În planul superior, stânga, este dispus bustul lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601) al Transilvaniei (1599-1600) şi al Moldovei (1600) iar, simetric, în partea dreaptă bustul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, domn al Moldovei (1457-1504), figuri de predominant prestigiu, exponenţi ai vitejiei, înţelepciunii, întruchipând pentru generaţiile ce le-au urmat simbolul luptei pentru independenţă şi unitate.

În planul inferior sunt dispuse busturile:

– Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866);

– Ferdinand I de Hohenzollern Sigmaringen (1865-1927) rege al României (1914-1927) supranumit întregitorul;

– Carol I de Hohenzollern Sigmaringen (efigie, în profil spre stânga), domnitor (1866-1881) şi rege al României (1881-1914).

În planul central este redată efigia lui Mihai Eminescu în semiprofil spre stânga, sugerând rolul poetului în organizarea primului congres al studenţilor români din 15/27 august 1871, ţinut la Putna, precum şi trimitere la omagierea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din anul 2004, când români din întreaga lume, reuniţi într-un congres, au făcut confirmare idealului de românitate aşa cum a preconizat-o autorul poeziei „Doina”:

,,Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini,

Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini.”

(Scrisoarea III)

Dragostea neţărmurită faţă de meleagurile patriei sale este exprimată de poet încă din 17 iulie 1866.

,,Da! Da! Aş fi ferice de-aş fi încă o dată

În patria-mi iubită, în locul meu natal”

(Din străinătate)

 

iar mai târziu, în paginile ziarului ,,Timpul” din 3 octombrie 1881, scria:

,,Iubirea de ţară e pururea şi pretutindenea iubirea trecutului”.

 

Sentimentul românesc, cu care era înnobilat sufletul poetului, a căpătat noi dimensiuni în urma peregrinărilor sale în spaţii locuite de români, atunci când era angajat al trupelor de teatru.

 

Ajungând în preajma Blajului, a exclamat: ,,Te salut, Mică Romă!” ceea ce ne face să înţelegem că Eminescu avea însuşită convingerea privind sorgintea latină a poporului român.³

Marile personalităţi ale neamului, faptele lor, au marcat existenţa, personalitatea, opera politică şi poetică a lui Mihai Eminescu (Ştefan cel Mare; Schiţe de imn; Muşatin şi codrul; Dragoş Vodă cel Bătrân; Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie; etc.) încât dispunerea sa în centrul atenţiei pe aversul medaliei este pe deplin şi sugestiv justificată.

Superior, în exergă, pe două rânduri dispuse semicircular este redat textul:

,,OMAGIU / ROMÂNIEI / ŞI /

FĂURITORILOR / EI”.

Simetric, în partea inferioară, editorul:

,,LIGA / CULTURALĂ / PENTRU /

UNITATEA / ROMÂNILOR /

DE / PRETUTINDENI”.

Central, pe diametru: ,,LA 90 / DE ANI”.

Personalităţile prezentate, au suport comun, generat de un cerc cu r = 25,5 mm x h = 0,7 mm.

Câmpul central al reversului este marcat de conturul hotarnic al ROMÂNIEI MARI cu toate provinciile istorice înglobate.

În centru, pe trei rânduri este dispus textul:
,,ROMÂNIA / 1 DECEMBRIE 1918 / 90 ANI”.

Milesimii 1918 şi 2008 încadrează harta României Mari.

Pe două rânduri, dispuse simetric şi semicircular faţă de axa orizontală este redat textul:
,,MAREA UNIRE / A TUTUROR ROMÂNILOR”.

Circular, în exergă, sunt menţionate provinciile componente în urma unificării din 1918:

,,MOLDOVA ● ŢARA ROMÂNEASCĂ ●

DOBROGEA ● BASARABIA ●

BUCOVINA ● TRANSILVANIA ●

CRIŞANA ● BANAT”

Pe ambele feţe, medalia prezintă margini de protecţie (≠2 x h₁).

Întreaga compoziţie a celor două feţe este redată în excizie.

Medalia nu este semnată de un artist, putând înţelege că a fost concepută după sugestiile domnului Victor Crăciun, coordonator al ligii din anul 1989.

Cu ø 80 mm; ≠= 5 mm, a fost bătută dintr-un metal galben (?) cu o uşoară brunare de protecţie de către S.C. TEKART TRADING S.R.L.

Cu ocazia aceluiaşi moment aniversar din istoria poporului român, Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Municipiului Alba Iulia, editează a doua medalie cu următoarele deosebiri faţă de cea prezentată:

Legenda de pe avers:

Semicircular, în partea superioară, este dispus textul:

,,CONGRESUL

SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI”.

 

Simetric, în partea inferioară, pe două rânduri semicirculare este trecut editorul:

 

,,CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA /

PRIMĂRIA MUNICIPULUI ALBA IULIA”.

În textul circular dispus în exerga reversului apare şi ţinutul: ,,MARAMUREŞ”.

Delimitările hotarnice ale provinciilor incluse în harta ROMÂNIEI MARI în incizie.

Medalia cu ø 70 mm; ≠= 6 mm, este realizată
dintr-un metal greu şi este argintată.

Sectoarele centrale de pe avers şi revers sunt matisate. Restul sectoarelor au suprafaţă superfinisată tip oglindă.

Medaliile, în casete speciale, cu panglică tricolor au fost oferite de către organizatori oficialilor şi unor personalităţi.

 

Mihai C.V. CORNACI

Membru activ al Societăţii Numismatice Române

 

____________________

 

Note

 

 

1. Revigorează ,,Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor” înfiinţată la Bucureşti la 17/29 decembrie 1890 ce avea ca scop principal de a susţine lupta pentru realizarea unităţii politice a poporului român, având din iunie 1908, ca principal animator pe Nicolae Iorga (Dicţionar Enciclopedic. Vol. IV: L-N. p. 110. Ed. Enciclopedică, Bucureşti. 2001).

 

2. Victor Crăciun, Interviu de Virginia Mircea, în: ,,Cadran politic” nr. 39.

 

3. Nicolae Danciu Petniceanu, Mihai Eminescu, precursor al unităţii naţionale,  în: ,,Vestea” nr. 1 (24) 2009.