O NOUĂ FOTOGRAFIE EMINESCU!
Licitație la ARTMARK București (19 iulie 2022)
A patra fotografie a lui Mihai Eminescu– 1887.
În perioada 1887-88, Mihai Eminescu se afla la Botoşani la sora sa Harieta, care se îngrijea de el, după ce venise de la sanatoriul Mănăstirii Neamț. Un grup de tineri de la Liceul Matei Basarab din Bucureşti, roagă pe poet să le permită să întemeieze o societae literară cu numele său, şi-i solicită o fotografie. Au trebuit cinci zile Harietei pentru a-l îndupleca pe Eminescu să accepte să se fotografieze.
Poetul a pozat fotografului Jean Bielig, între 10 şi 20 noiembrie 1887, comandând trei fotografii; una pentru liceenii din Bucureşti, a doua pentru Cornelia Emilian din Iaşi, iar ultima pentru el. Acest eveniment este consemnat de Harieta la 20 noiembrie 1887, într-o scrisoare către Cornelia Emilian din Iași: ,,Fotografia lui Mihai a reuşit bine. Trei m-au costat cinsprezece franci, una lui Moţoc, una matale şi una pentru noi”. Aceasta din urmă a fost dăruită verilor Mavrodin din Botoşani, de sărbătorile crăciunului.
În 1959, fiul unuia dintre liceenii de-acum 90 de ani, a vândut Bibliotecii Academiei Române cele două răspunsuri autografe ale lui Eminescu şi fotografia.
Observăm că, ultima fotografie a lui Mihai Eminescu a fost executată în trei exemplare, tip ,,Cabinet portrait” și au fost inscripționate cu numele fotografului și localitatea-,,JEAN BIELIG- BOTTUȘANY”.
Fotografia a fost realizată la Botoșani de către Jean Bielig, fotograf venit de la București și care s-a stabilit în oraș, împreună cu fratele său Otto Bielig. Ei au lucrat împreună câțiva ani la Botoșani, realizând mai multe fotografii și având un mare succes.
Au realizat împreună o serie de fotografii, în jurul anilor 1860, fotografii care au rămas până în zilele noastre. Astfel de la fraţii Bielig, care lucrau sub firma- Atelier foto Otto Bielig & Frere– au rămas două fotografii ale familiei lui Gh. Eminovici (Gh. Eminovici cu Matei și Raluca cu Aglaia) şi a părinţilor lui Nicolae Iorga- Nicu şi Zulnia Iorga. Otto Bielig fiind fratele mai mare şi cu mai multă experienţă a denumit firma cu numele său, adăugând cuvântul Frere.
Treptat cei doi fraţi Bielig au căpătat experienţă şi suficientă clientelă, au realizat destule venituri şi au fost nevoiţi să se despartă, Otto Bielig stabilindu-se la Galaţi, unde, îşi deschide atelier de fotografiat, iar Jean, fratele mai mic, rămânând să profeseze în continuare la Botoşani, având atelierul vis-a vis de biserica Uspenia și apoi pe Str. Teatrului.
Casa de licitații Artmark București, scoate la licitație, pe 19 iulie 2022, o altă fotografie a lui Mihai Eminescu, identică cu cea făcută la Botoșani de Jean Bielig, în 1887, cu următoarea mențiune:,,40. Ultima fotografie cunoscută a poetului Mihai Eminescu, realizată după clișeul lui Jean Bielig, Galați, 1887-1888, piesă extrem de rară, de colecție. Ioan Spirescu”. Pe carton, în partea de jos se află inscripția:,,Spirescu, GALATZ, succesor MARCO KLEIN” și stema României.
Reversul fotografiei conține un colaj de înflorituri și inscripțiile:,,ATELIER FOTOGRAFIC Spirescu, Succeseur MARCO KLEIN, GALATZ, SPECIALITATE: PORTRETE, IN TOTE, FELURITE REPRODUCȚIUNI, PLANOTYPII, PICTURI ÎN AQUARELL ȘI OLEIDESENE, ETC; ETC”. Imaginile și scrisul cu cerneală albastru deschis. Observăm că atelierul lui Spirescu executa și reproduceri. Aceasta ar fi a patra fotografie cu Mihai Eminescu, fotografiat la Botoșani, în 1887.
Se pune întrebarea: Cum și când a fost executată această fotografie și de către cine?
Știm că Otto Bielig, fratele lui Jean, s-a mutat la Galați și a deschis atelier fotografic în jurul anului 1867. La început el a folosit aceleași materiale fotografice ca și fratele său Jean, cartoanele fiind aprovizionate de la o firmă din Viena. Cei doi frați făceau aprovizionarea cu materiale în comun. Mai mult, ei făceau și schimburi de clișee cu anumite fotografii realizate și, probabil, le reproduceau pentru anumiți clienți. Așa se face că Otto Bielig a primit de la fratele său Jean, clișeul cu fotografia lui Mihai Eminescu, pe care a reprodus-o, în nu se știe câte exemplare. Dacă Otto Bielig a cerut fratelui său clișeul cu Eminescu, este logic ca el să fi executat câteva fotografii, care nu se cunosc până în prezent. Este posibil să apară în timp.
Fotografia scoasă astăzi la licitație are inscripționat, în partea de jos numele lui Spirescu, probabil cel care a preluat atelierul lui Otto Bielig după moarte și a succesorului său, Marco Klein.
Ei au găsit printre numeroasele clișee, rămase de la Otto Bielig și clișeul cu Mihai Eminescu, pe care l-au reprodus la solicitarea cuiva. Câte exemplare s-au făcut nu se poate ști, dar, mai mult ca sigur, mai mult de una. În viitor se pot găsi și alte exemplare, în diferite arhive, colecții sau la persoane particulare.
Cred că această fotografie a fost făcută în anul 1909, când la Galați s-au comemorat 20 de ani de la moartea poetului și a fost nevoie de fotografie pentru volumul scos de Comitetul Comemorării- Galați, intitulat ,,Omagiu lui Mihail Eminescu”, editura Socec & Co, București.
Comparând cele 2 fotografii, cea de la Botoșani și cea de la Galați, putem observa că aceasta din urmă are un contrast mai mic, din cauza deprecierii clișeului în timp, fotografia este lipită pe alt tip de suport (carton) și are alt mod de inscripționare.
Iconografia Eminesciană se îmbogățește, astfel, cu o nouă fotografie a poetului Mihai Eminescu și, ar fi normal, ca ea să se găsească într-un muzeu, cum este cel de la Ipotești.
Notă: Această ilustrată cu Mihai Eminescu s-a vândut la Casa de Licitații ARTMARK București, pe 19 iulie 2022, cu suma de 6.000 de euro. Licitația pornise de le 800 de euro. A fost o luptă acerbă pentru achiziționarea ei, ceea ce arată că astăzi Eminescu valorează foarte mult pentru români.
Nicolae Iosub
Botoșani, 20.07.2022
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania