Articol scris de ing. Nicolae IOSUB, 16 oct.2012

MIHAI EMINESCU
CONTRIBUŢII DOCUMENTARE DE OCTAV MINAR

Octav Minar, pseudonimul literar a lui Octav Popovici (8 noiembrie 1886- 1967), a urmat facultatea de litere şi filozofie la Iaşi. A luat doctoratul în litere şi filozofie, la Universitatea din Bucureşti cu teza ,,Metodă istorică şi estetică în cercetarea operelor literare”. Octav Minar a fost prozator, traducător şi istoric literar, diplomat al Seminarului Pedagogic Universitar, lucrând ca profesor şi avocat. Minar a colaborat la mai multe reviste literare ale vremii printre care menţionăm: Convorbiri literare, Luceafărul, Tribuna, Rampa, Universul, Adevărul literar, Flacăra, Dimineaţa, Viaţa literară şi artistică.

După publicaţiile la care a colaborat, putem deduce că Octav Minar a avut o bogată activitate literară, în special legată de viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. În acest domeniu, ne-au rămas de la Octav Minar mai multe cărţi despre M.Eminescu şi Veronica Micle:
• Eminescu comemorativ, Album, Iaşi, 1909;
• Eminescu în faţa justiţiei, Bucureşti, 1914;
• Veronica Micle, muza lui Eminescu, Bucureşti, 1914;
• Simfonia veneţiană. Romanul unei mari iubiri: Eminescu – Veronica Micle, Bucureşti, 1936;
• Eminescu. Aspecte din viaţa şi opera poetului, Bucureşti, 1935;
• Patriotismul lui Eminescu (Geneza), Bucureşti
• Cum a iubit Eminescu. Pagini intime, Iaşi, 1911;
• Veronica Micle, Dragoste şi poezie, ale lui pentru mine şi ale mele pentru dânsul, Bucureşti, 1923;
• Mihai Eminescu, Probleme şi analize filosofice, Bucureşti, 1924;

Aceste cărţi, scrise de Octav Minar, se bazează pe mai mute documente (fotografii, manuscrise şi scrisori), deţinute de urmaşii poetei Veronica Micle (Virginia Gruber şi Valeria Nilda), deşi, mulţi eminescologi l-au acuzat de falsificări de documente şi l-au numit necrofor eminescian (George Călinescu). Chiar dacă, Octav Minar ar fi falsificat o serie de documente, totuşi, multe din ele sunt originale, chiar unicate, care aduc date noi despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu şi Veronica Micle.

De la Octav Minar ne-a rămas primul film dedicat poetului şi prietenilor săi, Veronica Micle şi Ion Creangă, intitulat, Eminescu-Veronica-Creangă, film realizat în 1915, de către casa franceză ,,PATHE FRERES PARIS”, în trei exemplare, din care unul a fost descoperit recent de Ion C. Rogojanu şi Toma Dulciu. Din cei 1500 m de peliculă se păstrează 650 m (20 minute), filmările fiind făcute în anul 1914. Se păstrează şi afişul acestui film atât de important pentru eminescologi, unde apar locuri legate de viaţa celor trei prieteni.

Filmul lui Octav Minar- Eminescu- Veronica- Creangă– a avut premiera pe 15 ianuarie 1915, în sala Ateneului Român, în cadrul unei serate eminesciene, la care au luat parte importante personalităţi ale culturii româneşti: Barbu Ştefănescu Delavrancea, George Enescu, Maria Ventura, Victor Eftimiu şi alţii. Filmul a rulat pe 14 februarie 1915 la Casa Şcoalelor şi la cinema ,,Palace” pe 9 noiembrie 1915, fiind consemnat în publicaţiile importante ale vremii: Dimineaţa, Adevărul, Viitorul, Universul, Cronica Moldovei, Rampa.

Recent, am achiziţionat o carte intitulată ,,Octav Minar- EMINESCU- Aspecte din viaţa şi opera Poetului”, apărută la Editura ,,Clasic şi modern” din Bucureşti, ediţie restrânsă pentru bibliofili, unde, am avut surpriza să găsesc o serie de fotografii, cu locurile eminesciene de la Ipoteşti, fotografii care n-au fost publicate de către cercetătorii lui Mihai Eminescu.

Urmărind şi filmul Eminescu- Veronica- Creangă, am observat că aceste fotografii sunt luate din acest film, ele fiind cadre trase în timpul filmărilor.

Prezint în acest material aceste fotografii: Casa copilăriei lui Eminescu fotografiată din faţă, casa fotografiată din spate, clopotniţa bisericuţei familiei Eminovici, o imagine a satului Ipoteşti şi fotografia lui Matei şi Gh. Eminovici.

Aceste fotografii, apărute în această carte, editată în jurul anului 1935, nu au mai fot prezentate până în prezent şi ele ne dau indicaţii asupra stării casei copilăriei lui Mihai Eminescu de la Ipoteşti, în perioada 1908-1914.

Octav Minar, aşa cum reiese din carte, a făcut o vizită la Ipoteşti, în primăvara anului 1908, pentru a vedea locurile copilăriei lui Mihai Eminescu, fiind aşteptat la gara din Botoşani de Costache Creţu, ,,jitarul” lui Gheorghe Eminovici, care-l duce pe Minar la Ipoteşti cu brişca. Probabil, Minar venise la Ipoteşti să se documenteze în vederea filmărilor la care se gândea. Fotografiile n-au fost făcute în 1908, vegetaţia ce se observă fiind prea dezvoltată pentru acest anotimp (primăvară), dar în anii următori, în mod sigur. În fotografii ca şi în film se pot observa două personaje, unul fiind Costache Creţu, în poziţii identice, ca şi animalele care pasc lângă clopotniţă, ceea ce ne face să afirmăm că ele sunt imagini luate din acest film.

Soţia lui Octav Minar, afirma în anii 60 că:,, Soţul meu făcuse zincuri după imaginile din film pe care le-a folosit pentru ilustrarea cărţilor şi articolelor sale, cât şi diapozitive cu care-şi ilustra uneori conferinţele.” Deci, este clar că aceste fotografii sunt realizate de Octav Minar după imaginile filmate şi astfel au putut fi introduse în cartea ,,EMINESCU-Aspecte din viaţa şi opera Poetului”, carte scrisă mai târziu.

Comparând imaginile casei din fotografia făcută de Jean Bielig în 1909 şi cele ale lui Octav Minar, se observă că starea casei, în ambele fotografii, este cam aceeaşi, iar clopotniţa, în fotografia lui Minar, este sprijinită de mai mulţi pari de lemn, ceea ce demonstrează că fotografia este făcută după anul 1909 şi are alt unghi de filmare.

Imaginea cu casa copilăriei poetului, luată din faţă, ne arată că peretele din dreapta, spre colţ, este crăpat şi sprijinit de nişte drugi de lemn, în imaginea din spate apar cele două personaje şi se vede peretele crăpat pe verticală şi coşurile de fum năruite, clopotniţa sprijinită de nişte drugi de lemn şi animalele păscând alături. Observând vegetaţia abundentă, necosită de nimeni, avem impresia unei case părăsite şi gândul ne duce la oficialităţile satului (primar, preot, profesor) care n-au făcut nimic pentru a păstra, într-o stare acceptabilă, locurile copilăriei lui Eminescu, deşi ştiau că aceste locuri sunt unice pentru întreaga ţară şi sunt vizitate de turişti şi personalităţi de cultură.

Casa şi moşia aparţinea lui Gh. Isăcescu şi, într-un material anterior, am arătat cauzele pentru care acesta nu voia să le întreţină într-o stare corespunzătoare, animozităţile sale faţă de familia Eminovici fiind mai puternice decât importanţa casei pentru locuitorii Ipoteştiului şi pentru întreaga ţară, aşa cum spune şi I.L. Ciomac, în 15 iunie 1919:,,…conu Gheorghe Isăcescu- nu se prea cutremură dacă căsuţa aceea, dată în paza unei slugi plătită prost, se va dărâma sau nu, deşi ştie bine câtă însemnătate are pentru neamul nostru acel locaş…Este izbitoare deosebirea faţă de celelalte case din sat, curate şi împrejmuite bine, care arată vrednicia şi hărnicia stăpânilor” (Junimea Moldovei de Nord, nr.8-10, 15/28 iunie 1919).

Fotografia în care apare Matei în picioare şi Gheorghe Eminovici stând în fotoliu, a fost luată de la Victor Eminescu, feciorul lui Matei Eminescu din prima căsătorie, ce practica jurnalismul. Octav Minar şi Victor Eminescu s-au întâlnit la Iaşi, unde, au făcut studiile şi au lucrat o perioadă. Fotografia este din anul 1866, când Matei avea zece ani şi a fost făcută de fraţii Otto şi Jean Bielig, fotografi din Botoşani.

Octav Minar, prin numeroasele cărţi privind viaţa şi opera lui Mihai Eminescu şi al prietenilor poetului, Veronica Micle, I. L. Caragiale, I. Creangă şi prin filmul realizat în anul 1915, şi-a adus o contribuţie importantă la bibliografia eminesciană, făcând cunoscute iubitorilor lui Mihai Eminescu multe documente inedite şi importante.
BIBLIOGRAFIE :
1.Octav Minar-EMINESCU-Aspecte din viaţa şi opera poetului-Ed. Claasic şi modern, Bucureşti
2. Octav Minar- Filmul Eminescu-Veronica-Creangă- 1915
Ing. Nicolae Iosub- Botoşani

Reprezentarea imaginilor alaturate:(randul de sus)Veronica Micle- Muza lui Eminescu/Eminescu- Album comemorativ (randul de jos) Matei şi Gh. Eminovici, Octav Minar

Casa de la Ipoteşti-fotografie O. Minar-1914/Fotografia casei de Jean Bielig-1909; Fotografia casei din spate- O. Minar, 1914/Clopotniţa- fotografie de O. Minar, 1914