Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

MIHAI EMINESCU- Prima fotografie

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

MIHAI EMINESCU- Prima fotografie

Primit pentru publicare: 06 Nov. 2018
Autor: Nicolae IOSUB, redactor rev. Luceafărul
Publicat: 08 Nov. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

În perioada celor 38 de ani de viaţă, poetul Mihai Eminescu s-a fotografiat doar de 4 ori (1869, 1878, 1884, 1887), fotografii care s-au transmis până în zilele noastre. Cele patru fotografii sunt reprezentative pentru aspectul fizic al poetului şi au constituit izvor de inspiraţie pentru numeroşi artişti plastici.

      O serie de fotografi au folosit cele patru imagini din fotografiile lui Eminescu pentru realizarea unor variante retuşate, destinate comercializării şi realizării unor gravuri şi cărţi poştale ilustrate.
       Cele patru fotografii rămase de la Mihai Eminescu sunt :
1.Fotografia din 1869, realizată la Praga de pictorul fotograf Jan Tomas.
2.Fotografia din 1878, realizată în atelierul lui Frantz Duschek din Bucureşti.
3.Fotografia din 1884, realizată în atelierul lui Nestor Heck din Iaşi.
4.Fotografia realizată în 1887, în atelierul lui Jean Bielig din Botoşani.
       Prima fotografie a lui Mihai Eminescu, la vârsta de 19 ani, reprezintă cel mai bine pe Luceafărul poeziei româneşti, fiind cea mai folosită în ilustrarea multor cărţi, afişe, cărţi poştale ilustrate, etc.
       In septembrie 1869, Mihai Eminescu pleacă la Viena împreună cu tatăl său, însoţit de  Raluca, Şerban şi Aglaia. Ajunşi la Praga ei se fotografiază în atelierul lui Jan Tomas din piaţa Sf.Venceslas.
     ,,Gh. ,,Eminovici se fotografiază în fotoliu împreună cu Matei, iar Raluca împreună cu Aglaia, amândouă ,,gătite evropieneşte”, spune Augustin Z.N. Pop în  cartea sa ,,Pe urmele lui Mihai Eminescu”. Dar, Matei care avea atunci doar 13 ani, nu-i însoţeşte la Viena, lucru susţinut de acesta, în scrisorile către Corneliu Botez, din 20 aprilie şi 16 mai 1909: ,,Tata şi cu mine şi, în acelaşi timp, mama cu Aglaia, ne-am fotografiat în anul 1866 sau 1867, bine şi cert nu-ţi pot precisa-o, dar cu siguranţă în unul din aceşti doi ani…Tata şezînd pe scaun în redingotă neagră şi cu vestă de catifea şi eu în picioare lîngă el, identic era scoasă mama cu Aglaia. Mama şezînd şi Aglaia în picioare”. Aşadar, fotografia lui Gh. Eminovici împreună cu Matei este făcută la Botoşani şi nu la Viena.

      Mihai Eminescu s-a fotografiat bust, în costum, cămaşă albă şi papion. Fotografia îl prezintă cu privirea spre stânga, privire pătrunzătoare, frunte înaltă şi luminoasă, obrajii unduind într-un zâmbet romantic, buze senzuale, părul terminat schubertian; portret ,,luciferian”ce sugerează pe poetul iubirii veşnice.
                      Prima fotografie a lui Mihai Eminescu realizată la Praga în 1869 de Jan Tomas  

       Fotografia poartă în dreapta jos iniţialele; ,,J.TOMAS”, iar pe verso inscripţiile: ,,J.TOMAS Fotograf”, iar mai jos, în limba cehă şi germană- ,,techn lucebnik, St.Vacslavke nam PRAZE., und techn Chemicker-St. Wenzels, Platz in PRAG.-7-II.”, încadrate cu frumoase  înflorituri.

        S-au făcut şase fotografii, din care una este dăruită de Eminescu Veronicăi Micle, în anul 1872, când  aceasta a venit la Viena, unde a rămas mai multe luni pentru un tratament. Această fotografie se găseşte în Colecţia Bibliotecii Academiei Române (Serv. Stampe).
      Într-o perioadă a apărut şi o variantă a fotografiei lui Eminescu de la Praga, cu vesta de aceeaşi culoare cu sacoul. Dacă în fotografia de la Praga, imaginea este pe întreaga suprafaţa a cartonului, fotografia cu vesta de aceeaşi culoare cu sacoul este de formă ovală şi cu trăsăturile feţei mai mature.
     Săptămânalul ieşean „Era nouă” consemnează:”Cu ocazia Concertului Eminescu, comitetul studenţesc a pus în circulaţie o întreită ediţiune fotografică a unui portret al regretatului poet, de pe când era în vârstă de 19 ani. Studenţii au găsit la sora lui Eminescu un asemenea exemplar, de pe care pictorul Brand a desemnat figura în mărime naturală şi apoi de pe acest portret s-au scos copiile fotografice.
      Deşi lucrarea d-lui Brand este foarte exactă, totuşi reproducerea artistică nu poate fi niciodată cu totul deopotrivă cu aceea mecanică a fotografului. Din această cauză fotografiile puse în vânzare reprezintă figura lui Eminescu corectată de micile imperfecţiuni pe care le au trăsăturile feţei. Brand ne dă un Eminescu idealizat.”  Este vorba despre ridicarea bustului poetului de la Botoşani în 1890, lucru consemnat de prof. univ. Victor Macarie în articolul său ,,Vesta lui Eminescu”. D-l Macarie demonstrează că sunt trei variante a acestei fotografii, reproduse în mai multe exemplare, distribuite de studenţi la concertul de la Iaşi şi la Botoşani, pe 11 septembrie 1890.
      O astfel de fotografie prezentată mai jos se află la Memorialul ,,Mihai Eminescu” de la Ipoteşti şi are dimensiunea de 6,5×10,5 cm. Trăsăturile feţei, în fotografia lui Brandt, sunt mai mature şi poziţia capului este mai puţin înclinată, reverul la haină care este puţin mai scurt, vesta este de culoare închisă, iar colţul din dreapta a-l papionului este sub reverul hainei.

                                    Fotografii realizate de Bernhard Brandt din Iaşi în 1875  prin intervenţia pictorului pe originalul de la Praga.  Poziţia a II-a se găseşte le Memorialul Ipoteşti

      Dar, mai există o ipoteză privitoare la această fotografie, rămasă de la fratele poetului, Matei.
      Această fotografie s-a aflat în posesia  lui Matei, fratele mai mic a lui Eminescu, care i-o trimite pe data de 2 aprilie 1909 scriitorului Corneliu Botez, cu precizarea: ,,Pe atunci este fotografiat a doua oară în viaţa lui “.Tot Matei afirmă că fotografia a fost făcută în 1875, într-o perioadă când Mihai Eminescu a participat la mănăstirea Agafton la o şezătoare organizată de mătuşa lui, Fevronia, şi unde, aude pentru prima dată şi povestea lui Călin de la o tânără călugăriţă.
    Fotografia a ajuns în colecţia scriitorului Augustin Z.N. Pop, care o publică în volumul său ,,Contribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu”, volum ce apare în anul 1962. În prezent, un exemplar din această fotografie se află în colecţia Memorialului Ipoteşti, specificându-se:,,Copie după prima fotografie a lui Mihai Eminescu, realizată în atelierul pictorului şi fotografului Bernhard Brand”. Pe verso, fotografia are un frumos desen floral şi inscripţia: ,,BERNHARD BRAND/ Pictor şi Photographe in JASSY”. Cartonul fotografic este de la firma ,,Wachti” din Viena.
      Personal, nu cred că această fotografie este o copie a celei făcute la Praga. Pentru a realiza o copie, fotografului i-ar fi trebuit clişeul celei realizate la Praga, ori nu avea cum să-l aibă. Matei, care în 1875, era elev la Şcoala Militară din Iaşi, afirmă că atunci a fost fotografiat a doua oară şi el cunoştea bine acest lucru, locuind la Iaşi cu fratele său, cunoscând şi povestea fotografiei. Şi apoi, era mai uşor să se fotografieze, Eminescu fiind la Iaşi, decât de a se prelucra o fotografie mai veche.
      Benhard Brandt a mai realizat o fotografie, la care intervenţia artistului a fost mai profundă, chipul poetului este mai aproape de fotografia de la Praga, dar parcă este pictat. Această fotografie se află la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, identificată de d-l Victoe Macarie. A treia variantă se află în fruntea volumului ,,Geniu Pustiu,, şi are în partea de jos inscripţia ,,M. Eminescu de 19 ani- Benhard Brand, JASSY ». După această fotografie s-au realizat mai multe cărţi poştale ilustrate cu Eminescu de către Editura Socec din Bucureşti.
      Iată cum, după prima fotografie a poetului, au mai apărut şi alte variante, cu deosebiri între ele, datorită unui fotograf  care era şi pictor şi a retuşat imaginea lui Eminescu.                         

                       Varianta III a fotografiei realizată de Benhard Brand, din ,,Geniu pustiu”- Jos ,,M.Eminescu de 19 ani- Benhard Brand, JASSY”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nicolae Iosub- Botoşani
BIBLIOGRAFIE:
1.Ion Scurtu- Portretele lui Eminescu, notiţe biografice, Bucureşti, Tip. „Minerva”, 1903,  
2 Henriette şi Mihail Eminescu- Scrisori către Cornelia Emilian şi fiica sa Cornelia, Iaşi, Editura Librăriei Fraţii Şaraga, 1893.
3.Victor Crăciun- Eminescu, prima fotografie, în „Flacăra” anul XXXVII, nr. 46(1743) din 18 noiembrie 1988,
4.Şerban Cioculescu- Un portret inedit al lui Eminescu?, 28 noiembrie 1968, Eminesciana, Bucureşti, Editura Minerva, 1985,
5.Augustin Z.N. Pop- Contribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu– Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1962

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 41 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5