Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 7 (127), Iunie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Observațiile, în spirit ziaristic, ale lui Vasile Alecsandri din Italia concretizate în lucrări de literatură

Primit pentru publicare: 18 Iul. 2019
Autor: Alexandru Florin ȚENE, președintele Ligii Scriitorilor Români, membru corespondent al Academiei Americană Română
Publicat: 20 Iul. 2019
© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Țara luminii, cum este denumită Italia de scriitori, ziariști și muzicieni, a fost și este încă din perioada Renașterii obiect de atracție pentru acești oameni ai artelor. Marii scriitori ai lumii au privit Italia cu ochi de ziariștii, dar au transpus observațiile lor în opere literare, printre acești scriitori sunt: Sterne, Byron, Shelley, Goethe, Haine, Chateaubriand, Lamartine, Alfred de Musset, inclusiv românii Alecsandri și Macedonski etc.Iată câțiva scriitori celebri care și-au legat frumoasele amintiri ale vieții de petrecerea lor pe pământul însorit al Italiei. Fiecare din acești scriitori au observat locurile istorice ale acestei țări, precum un ziarist, apoi cu talentul lor de scriitori au transformat observațiile lor în opere de artă.
Primele contacte ale lui Alecsandri cu peninsula Italică datează din anii adolescenței. După încheierea studiilor sale în Franța, în vara anului 1839, atras și de de descrierile romanțate ale lui Costache Negri, prietenul său care studia în Italia, scriitorul are aprobarea tatălui să facă o călătorie în această țară plină de monumente istorice, înainte de a se întoarce în capitala Moldovei. În urma încuviințării bătrânului Alecsandri tânărul Vasile Alecsandri pornește împreună cu colegul său N. Docan din Paris, prin Lyon spre Marsilia, de unde se îmbarcă pe un vapor care-i duce până la Livorno. În această localitate îl așteaptă C.Negri care face pe ghidul aproape trei luni, cât rămân în țara configurată pe hartă ca o cizmă.
Primele lucrări literare în limba română, cu esență jurnalistică, ale lui Vasile Alecsandri sunt inspirate de această călătorie. La îndemnul lui Kogălniceanu, Alecsandri scrie nuvela Suvenire din Italia, pe moșia Râpile, proprietatea lui Kogălniceanu, în anul 1840. În același an publică lucrarea în același an în revista Dacia literară nr.3. Trei ani mai târziu în Albina românească, nr.47 din iunie 1843 publică Suvenire din Italia. Monte di fo. În 1855 în România literară va introduce această narațiune cu iz jurnalistic în prima parte a Călătoriei în Africa. Valoarea acestor lucrări constă înainte de toate în substratul lor autobiografic împletit cu un fel de reportaj de călătorie.
În Buchetiera…, scriitorul-jurnalist se arată preocupat în egală măsură de artă, de peisaj și de sentimentele inefabile ale iubirii. “Nenumăratele minuni” ale Florenție și solicită atenție la fiecare pas, le descrie precum un jurnalist care vizitează catedrala Santa Maria del Flore din Piazza del Duomo, rămâne “împietrit ca statuia Sfântului Ioan “ de Benedetto de Rovezanno. Vasile Alecsandri, asemeni unui ziarist descrie, contemplând, peisajele din jurul Florenței.
Cea de a doua lucrare inspirată de călătoria sa în Italia este Muntele de foc. Aici autorul consemnează propriile sale impresii în legătură cu efectele reconfortante ale peisajului din Apenini.
Contactul poetului Alecsandri, scriitor și jurnalist, cu Italia în perioada adolescenței s-a dovedit fructuos. Primele opere literare inspirate de călătoria din 1839, concepute și în spirit jurnalistic, l-au impus pe viitorul bard de la Mircești, atenției publice. Prin aceste opera literare cu parfum jurnalistic și romantic ale debutului, reportajul și “exotismul intră în literatura română “- cum bine a precizat în Arta prozatorilor români criticul Tudor Vianu.