Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

OH ! OF ! OH ! SĂRMANII ROMÂNI DIN UCRAINA ( II ). CONSIDERAȚII  PRIVIND  SITUAȚIA  ROMÂNILOR  DIN  UCRAINA DUPĂ  ANUL  1940

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.2 (146), Februarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


OH ! OF ! OH ! SĂRMANII ROMÂNI DIN UCRAINA ( II ). PRIVIND  SITUAȚIA  ROMÂNILOR  DIN  UCRAINA    DUPĂ  ANUL  1940

Primit pentru publicare: 16.02.2021
Autor: Prof Ioan GRĂDINARU, Buzău

Publicat: 17 Febr. 2021
© Ioan Grădinaru, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

                         OH ! OF ! OH ! SĂRMANII ROMÂNI DIN UCRAINA ( II ). PRIVIND  SITUAȚIA  ROMÂNILOR  DIN  UCRAINA    DUPĂ  ANUL  1940

                      

                       În urma perfectării pactului Ribbentropp-Molotov din 23 august 1939,Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța și Insula Șerpilor, au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940.În toate teritoriile românești ocupate de sovietici, au început din vara anului 1940 arestări, jafuri,  torturi, execuții și deportări ,vizați fiind în special elitele intelectuale, toate acestea având drept scop modificarea structurii etnice a populației.

          După trasarea noii frontiere româno- sovietice, de teama persecuțiilor, grupuri de români forțau trecerea frauduloasa a granițelor , încercând să ajungă în patria istorică. Unii reușeau să se refugieze în România, alții erau interceptați  de grănicerii sovietici și împușcați pe loc ori capturați și trimiși înapoi, unde îi aștepta condamnarea la moarte sau deportarea. Cele mai crunte episoade de acest fel, prin amploare lor,au fost masacrele de la Fântâna Albă și Lunca Prutului din iarna și primăvara anului 1941.

            Între 1940-1991 nordul Bucovinei anexată de URSS, a fost încorporată Ucrainei sovietice devenind ,,Districtul Cernăuțean” administrat de Kiev.După 1940 Stalin a răpit Basarabiei (R.S.S.Moldova) teritoriul din sud , cu orașele Cahul,Bolgrad,Ismail și Cetatea Albă, pe care l-a dăruit Ucrainei, cunoscut astăzi sub denumirea de regiunea Odessa. Această acțiune rapidă și incorectă a avut drept scop , ca Uniunea Sovietică să aibă ieșire la gurile Dunării și să facă parte  din Comisia Europeană a Dunării ,din care a lipsit în perioada 1918-1940, cât Basarabia a fost unită cu România. În trecut Rusia țaristă a fost un adevărat jandarm  pe Dunăre, scufunda, jefuia și totul era dus  în portul Odessa.

             Imperialismul sovietic și naționalismul ucrainean au dus și duc o politică de deznaționalizare a populației românești din Ucraina. Astăzi acest proces continuă prin mijloace mai subtile, care au în vedere atât asimilarea etnică și lingvistică a elementului românesc cât și distrugerea a tot ceea ce înseamnă tradiție, istorie și cultură românească. Raportul etnic al populației autohtone din acest ținut românesc a fost modificat, ajungând de la 52% (1940), la mai puțin de 20% (2010).Românilor din Ucraina li s-a interzis dreptul de a avea școli în limba maternă, diplomele de studii obținute în România nu sunt recunoscute de statul ucrainean, li s-a falsificat istoria, li s-au distrus monumentele, li s-au închis bisericile și li s-au profanat mormintele. Astfel, genocidul de la Lunca Prutului și Fântâna Albă continuă.

          Când URSS s-a dezintegrat în 1991, teritoriile românești amintite au rămas Ucrainei, astfel încât vecinul din nord este și rămâne cel mai profitor stat , stăpânind pe nedrept doar în virtutea forței și brutalității Uniunii Sovietice, vaste teritorii românești, care aparțin poporului român încă de la începutul istoriei.

           Pentru autoritățile de la Kiev, cei peste 500 000 români, peste care stăpânește cu sila,au fost împărțiți în ,,moldoveni” și  români. Printr-o politică de slavizare  mascată a minorităților naționale, Ucraina din anul 1997, perseverează în vehicularea eronată a conceptului imoral și absurd de existență a două limbi romanice diferite: limba română și așa-numita ,,limbă moldovenească”. Membrii parlamentului și guvernului ucrainean sfidează adevărul științific, în pofida faptului ca această ,, limbă “ a fost definitiv ,,abrogată” în cadrul deselor foruri științifice de reputați lingviști români și străini, îndeosebi la Congresul al VI-lea al filologilor români Iași-Chișinău din 6-9 iulie 1994, care a trasat că:,, Limba română este reprezentantă a latinității orientale în România,Basarabia,republica Macedonia, nordul Bucovinei, Transcarpatia, Iugoslavia și alte regiuni limitrofe”. Limba română este unica limbă a întregii latinități orientale. Românii din Ucraina constituie al III-lea grup etnic (după ucraineni și ruși ), numărând 409 608 de personae, sau 0,85%  (dintre care moldoveni s- au declarat 258 619, sau 0,53% iar români 150 989 sau 0,32% )din populația Ucrainei, potrivit recesământului din 2001. În regiunea Cernăuți românii reprezintă 43,38% din totalul diasporei, iar în Odessa 30,22%. În sudul Basarabiei istorice, conaționalilor noștri li se refuză dreptul la identitate românească, autoritățile consideră că 99,42% s-au declarat moldoveni și numai 0,58% sunt români.

          Ca o supremă sfidare, președintele Radei ucrainene (parlamentul ucrainean), aflat în vizită în România în anul 1992, invitat să ia cuvântul în Parlamentul României, a declarat fără pic de jenă că, prin ,,cesiunile teritoriale hotărâte de Stalin în 1940, s-a făcut dreptate poporului ucrainean”.
          Reprezentantul minorității ucrainene din Parlamentul României, Stepan Tcaciuc, și-a permis în anul 1998 să afirme, într-un interviu acordat la Cernăuți, că ,,întreaga Bucovină, cu Putna și cu Voronețul, este pământ istoric ucrainean.Nu numai, dar și sudul Bucovinei sunt pământuri ucrainene, iar românii nu recunosc acest lucru”.
            Ucraina de astăzi și-a recăpătat independența în anul 1991, ca o consecință a destrămării  URSS. România a fost printre primele țări care au recunoscut Ucraina ca stat independent. În anul 1995 a fost deschis Consulatul General al României la Odessa, iar în mai 1999 a fost deschis Consulatul General și la Cernăuți.

            Pentru ca România să aibă acces la Uniunea  Europeană și NATO trebuia să-și rezolve problemele teritoriale cu țările vecine. Astfel, în urma unui proces complex de negocieri,în anul 1997,s-a încheiat Tratatul privind relațiile de cooperare și bună vecinătate dintre România și Ucraina. Printre altele , se stabilea existența unui acord pentru delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive ale celor două state în Marea Neagră. Ucraina nu și-a respectat angajamentele , iar diferendul dintre aceste state a fost trimis spre soluționare către Curtea Internațională de Justiție de la Haga. România a cedat nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, Transcarpatia și sudul Basarabiei, abandonând intr-un fel populația româneasca din aceste teritorii străvechi românești, a cedat inclusiv Insula Șerpilor, un teritoriu al României, răpit cu forța de URSS în anul 1948. Referitor la acest tratat istoricul Florin Constantinescu scria:,, Pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea”.Interesant este că actul ar putea fi denunțat de autoritățile române, tratatul prevede acest fapt, se reînnoiește la cinci ani. Tratatul le conferă românilor statutul de ,,minoritate națională” și nu de ,, populație autohtonă”, românii nu sunt recunoscuți ca popor băștinaș, pentru că au o patrie istorică. România a recunoscut frontierele actuale ale Ucrainei, principii consfințite în anul 2003 de Tratatul privind frontierele de stat .

         În octombrie 2017, președintele României urma să facă o vizită oficială în Ucraina. Parlamentul ucrainean a adoptat Legea educației, iar la 25 septembrie 2017, fostul președinte ,Petro Poroșenko a promulgat  această lege, care excludea învățământul în limba minorităților, ceea ce l-a determinat pe Klaus Iohannis să-și anuleze vizita programată. Comisia de la Veneția a confirmat impactul negativ al legii asupra minorităților naționale și a recomandat schimbarea articolului 7, care era vag și neconform Constituției Ucrainei, restrângând drepturi preexistente minorităților naționale. Autoritățile ucrainene au amânat intrarea în vigoare a legii și au acceptat ca școlile private să iasă de sub incidența ei. Românii din Ucraina declară că nu au probleme cu integrarea în statul ucrainean, dar li se ia dreptul de a învăța în limba maternă, deși acesta este garantat de Constituție.

          În Cernăuți sunt trei școli cu predare în limba română, Școala nr. 10 din suburbia Roșa, Școala  nr.13 din suburbia Horecea Urbană și Școala nr. 17 din suburbia Roșa-Sânca. Nu sunt în Cernăuți grădinițe în limba română, nu au acceptat guvernanții, în centru este o grădiniță mixtă (ucraineană,evreiască și română), în care sunt două grupe de copii români. În satele și comunele unde populația românească este majoritară  sunt în prezent școli în limba română.

          La 1 septembrie 2023, va avea loc definitivarea reformei educației și perspectiva de ucrainizare totală, începând cu această dată, a învățământului școlar românesc din Ucraina. După 1 septembrie 2023, clasele I-IV se vor face în limba română, începând de la clasa a V-a, treptat se vor include tot mai multe discipline în limba ucraineană.

          România a fost printre primele state care a recunoscut independența Ucrainei,în anul 1997 Tratat de bună vecinatate, în 2003 un alt tratat prin care România a recunoscut actualele frontiere ale Ucrainei, a susținut ,,Maidanul” de la Kiev la finele anului 2013-inceputul 2014,a condamnat ocuparea Crimeei și agresiunea Kremlinului în Donbas, ajutoarele acordate în ultimii ani și susținerea hotărâtă a demersului European al Ucrainei, sunt dovezi de prietenie, care ar trebui să se răsfrângă benefic asupra românilor trăitori în această tară. Însă totul e pe dos.

         Premierul României, Florin Cîțu a avut pe 4 februarie 2021 o convorbire telefonică cu premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, pe timpul căreia s-au abordat probleme privind cooperarea bilaterală la nivel politic și sectorial; guvernul roman va continua să susțină Ucraina în obiectivele sale de integrare europeană și euro-atlantică; este posibil sa se fi discutat și despre situația românilor din această țară. Ucraina nu este membră a Uniunii Europene, care cuprinde 27 de state, România și Bulgaria au fost admise la 01.01.2007, iar la 01.07.1013 ultima admisă Croația.

         În cadrul adunării Parlamentului European din 11 februarie 2021, care a discutat situația Ucrainei, au luat cuvântul și eurodeputații Carmen Avram și Eugen Tomac, care au susținut :
1.Minoritatea românească este cea mai importantă și este supusă la un proces de deznaționalizare, identic cu cel practicat de imperiul sovietic.
2.Românii din Ucraina , care numără aproximativ jumătate de million de personae, nu doresc decât să transmită limba si cultura generațiilor viitoare.
 3.Datorită Legii educației din 2023 copiii minorităților , după clasa a V-a vor fi obligați la cursuri doar în limba ucraineană,cu excepția unei singure materii, care va putea fi predată în limba maternă, dar care va fi o materie impusă și nu aleasă de elev.
4.Se solicită crearea unei comisii de monitorizare , cu privire la minoritățile existente pe teritoriul Ucrainei și vorbesc limbile oficiale ale U.E. (română, maghiară,bulgară etc.).
 5.Accesul la educație trebuie garantat de orice stat care își dorește o apropiere de U.E.

Rezoluția Parlamentului European din 11 februarie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere U.E.-Ucraina recomandă :

  1. Să ia în seamă recomandările pentru ca Ucraina să fie demnă de a face parte din familia europeană.

    2.Este chemată să respecte angajamentele internaționale privind drepturile minorităților naționale, dar și sexuale.

  1. Să nu ignore Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la 05.11.1992.

    4.Legea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat, din iulie 2019, să fie aplicată în deplină conformitate cu Recomandările din Avizul nr. 960 din 2019 al Comisiei de la Veneția, și anume: a) să respecte dreptul comunităților de a-și dezvolta și utilize pe deplin limba proprie; b)să acționeze cu cea mai mare atenție și echilibru față de minoritățile naționale, limbile lor și drepturile lor la educație; c) să respecte dispozițiile legale privind utilizarea limbilor minorităților și ale popoarelor autohtone; d) să respecte minoritățile naționale care se apropie de 45% din populație.

        Reprezentanții Comunității Românești din Ucraina au purtat discuții online, în data de 11 februarie 2021, cu Kairat Abdakhmanov, noul Comisar al OSCE pentru minoritățile naționale, unde s-au abordat iarăși problemele cunoscute ale românilor din țara vecină la nord.

         Regiunea Odessa; în urma alegerilor locale din 25.11.2020, ca urmare a reformei administrativ-teritoriale din Ucraina, s-a definitivat constituirea noului raion Ismail, cu o populație estimată la 215.000 de locuitori, din care numai ponderea populației românofone(români și moldoveni) ar fi în jur de 30%, 65 000 persoane, aproximativ   ¾ din populația românească a celor trei raioane sud-basarabene, respectiv Ismail, Bolgrad și Cetatea Albă și 50% din numărul total al comunității românești din întreaga regiune Odessa. În raionul Ismail sunt 11 școli cu predare în limba română, cu peste 2 500 de elevi înscriși. Mediul asociativ românesc din reg. Odessa solicită înființarea și operaționalizarea cât mai curând a unui Consulat al României în orașul Ismail din sudul Basarabiei istorice, pentru a menține o legătură mai strânsă cu comunitatea românească din zonă. Guvernul român a stabilit un termen mult prea îndepărtat, anul 2025; caracterul urgent de înființare a unui consulat reiese din consecințele reformelor menționate și mai ales a noii legi a educației.

          Considerațiile privind situația românilor din Ucraina sunt numeroase și complexe, nu pot fi prezentate  exhaustiv într-un spațiu limitat și restrâns, românii patrioți  au declarat că așteaptă din partea României un ajutor concret și o mai mare susținere.  SPERANȚĂ ȘI UNITATE PENTRU UNIRE !

                      BIBLIOGRAFIE :

         1.Tiberiu Tudor, Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale Editura PRESTIGE,București,1999.
         2.Gheorghe Constantinescu Dobridor, Dicționar de termeni lingvistici,Editura Teora, București, 1998.
         3.Centrul Media BucPress Cernăuți –Ziarele : Libertatea cuvântului,Zorile Bucovinei și Lumina.
-TVR  Moldova,TV Cernăuți și Radio Cernăuți

        

 

                 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5