ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 14 Iun. 2018
Autor: Dr. Ionuț ȚENE, membru UZPR
Publicat: 14 Iun. 2018
Editor: Ion ISTRATE

Ucraina – inamicul numărul 1 al României?

În ultimii ani se schimbă dramatic paradigma diplomatică a României. Statul vecin Ucraina, prin provocările extreme la adresa minorităţii române din Bucovina de nord şi Bugeac şi nerespectarea prevederilor europene privind drepturile omului, devine stat inamic pentru România. În ciuda imaginii bune a Ucrainei, dar false, în opinia şi ochii marilor puteri occidentale care vor să facă probleme Rusiei, statul de la răsăritul ţării noastre devine un pericol pentru pacea continentului. Din 2014 Kievul a trimis mii de soldaţi români originari din Bucovina de nord să moară pentru interesele lui Piotr Poroşenko în Doneţk într-un război împotriva civililor. Sute de români s-au întors acasă în coşciuge plumbuite, fără ca familia să poată vedea rămăşiţele celor ucişi: o mână, un picior sau un cap. Kievul cu un cinism ce aminteşte că este de fapt ţara care continuă politica URSS, nu respectă elementarele drepturi ale omului şi minorităţilor. Să nu uităm că şi masacrul de la Fântâna Albă din `40 a fost executat de grăniceri bolşevici ucraineni. Anul trecut Kievul a emis o lege prin care desfiinţează şcoliile româneşti, iar limba română este exclusă din administraţia locală. Multe şcoli româneşti au fost închise, iar autorităţile de la Bucureşti se fac că nu văd lucru acesta ca să nu supere conducerea NATO şi UE, punând astfel mai presus interesele altora decât ale naţiunii române. Spre deosebire de conducerea „germanizantă” de la Bucureşti, liderii Ungariei, Poloniei şi Cehiei au pus piciorul în prag salvând de la dispariţie minorităţile maghiară, polonă şi cehă. Încă din 1997, Cotroceniul a “trădat” interesele naţionale, atunci când a semnat tratatul cu Ucraina fără să ne-o ceară nimeni. În acel an fatidic am pierdut şi Insula Şerpilor furată de RSS Ucraina în 1948. Pe 7 iulie 1997, Senatul României ratifica ceea ce este cunoscut drept „Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”. Putea fi denunțat tratatul după 10 ani, fără nicio problemă de către autoritățile române pentru că Ucraina a încălcat drepturile minorităţii româneşti sau în 2011, așa cum ar putea fi anulat în 2021. La data votării acestui act, președintele Senatului era Petre Roman, ministrul de Externe – Adrian Severin, președinte al României – Emil Constantinescu. Am pierdut atunci șansa istorică să unim Bucovina cu țara.

Ucraina a profitat din plin de pe urma URSS şi acum profită de UE şi de România. Se pare că liderii Ucrainei lui Bandera şi Petliura nu se opresc din promovarea unui naţionalism xenofob la adresa românilor. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat percheziții la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzache” din Cernăuți, care este suspectată de incitare la separatism. Ofițerii au ridicat de la sediul organizației hărți ale României interbelice și materiale dedicate sărbătoririi a 100 de ani de la unire. Centrul este una din principalele instituții de cultură românească din Bucovina de Nord, fiind susținută de Guvernul României. În cadrul unui dosar penal, intentat în baza articolului 110 al Codului Penal al Ucrainei, se verifică informațiile cu privire la prezentarea în centrul orașului Cernăuți a unei hărți a României Mari. Ofițerii de securitate au constatat că hărțile au fost imprimate pentru promovarea aniversării în Ucraina a 100 de ani de la crearea României Mari. Anchetatorii au constatat că membrii ONG-ului au distribuit literatură în care se face apel la restabilirea „adevărului istoric”, prin anularea unor documente internaționale (pactul Ribbentrop-Molotov) și readucerea Bucovinei de Nord, Basarabiei de Nord și Basarabiei de Sud în componența statului român. Ucraina s-a obişnuit să ne calce demnitatea în picioare, fără să primească replica dură ca oţelul din partea Bucureştiului.

Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” a fost inaugurat la Cernăuți pe 10 mai 2015, având în incinta sa librăria „Mihai Eminescu”, cafeneaua „Bucureşti”, departamentele „Învăţământ şi Şcoli”, „Cultură şi Literatură”. Pe 2 decembrie 2017, extremiștii ucraineni, membri ai organizației Corpul Național, au luat cu asalt sediul organizației, încercând să intimideze românii aflați acolo, pentru a-i determina să renunțe la lupta pentru limba română. În sfârşit în al 13-lea ceas, autorităţile române au luat atitudine, totuşi timidă. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informeaz că au existat discuţii între autorităţile române şi cele ucrainene cu privire la percheziţiile efectuate la Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, iar accentul a fost pus pe necesitatea respectării drepturilor minorităţii române în ţara vecină. „În cadrul unei întrevederi avute luni, la sediul MAE, la nivel de secretar de stat, au fost solicitate ambasadorului Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, elemente suplimentare referitoare la circumstanţele efectuării de percheziţii la Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi”, precizează MAE. Cu acest prilej, arată sursa citată, „partea română a subliniat necesitatea ca autorităţile ucrainene să asigure respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi să evite orice acţiuni de natură să ducă la încălcarea acestora sau care să fie interpretate ca elemente de intimidare”.

Ucraina se poartă faţă de România, nu ca aliat şi stat prieten, aşa cum trebuie să o facă un vecin, ci ca inamicul numărul 1 al ţării noastre, introducând o stare de insecuritate în regiune. România e obligată moral faţă de soarta românilor persecutaţi din Bucovina de nord şi Bugeac, teritorii româneşti interbelice, şi trebuie să internaţionalizeze gravele încălcări ale drepturilor omului făcute de Kiev. A venit ceasul ca România să răspundă extrem de ferm provocărilor Kievului prin blocarea negocierilor de aderare la UE a acestei țări şi stoparea fondurilor structurale europene, care îngraşă corupţia politicienilor din jurul magnatului Poroşenko. Primul pas ar fi ruperea tratatului și aplicarea de sancțiuni politico- economice din partea Bucureștiului și a UE. Să nu uităm că Bucovina de nord e pământul lui Ștefan cel Mare.