Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Omagiu eminescian: ediție unicat!

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.6 (150), Iunie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Omagiu eminescian: ediție unicat!

Primit pentru publicare: 12 Iun. 2021
Autor:  Dumitru APETRI, critic și istoric literar
Publicat: 15 Iun. 2021
© Dumitru Apetri, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


                                

                        Omagiu eminescian: ediție unicat!

     Recenta carte, mai exact – „Eminescu – dorul de absolut. 100 de poeme dedicate efigiei eminesciene” (Botoșani, Asociația Culturală „Regal d′Art”, colecția Regal de poezie, 2021. – 534 p.) – este o operă unicat, una monumentală. Aceste onorabile calități le creează, printre alte însușiri prețioase, strălucirea ei estetică, ingenioasa structură, superba executare poligrafică și, bineînțeles, sentimentul de dragoste și venerație față de marele omagiat care i-a ghidat în toate pe realizatori: editoarea și redactorul Lili Bobu și pe ceilalți colaboratori: autorul prefeței – academicianul-eminescolog Mihai Cimpoi, semnatara postfeței – scriitoarea și cercetătoarea muzeală Lucia Olaru-Nenati și mulți alții. Toți au manifestat o dăruire totală spirituală (nu mai vorbesc despre sacrificiul material substanțial) care s-a materializat într-o ediție pătrunsă profund de spiritul adorației și al sacralității. Structura e gândită cu deosebită  inventivitate, realizarea poligrafică e impresionantă, nemaiîntâlnită (în orice caz, de subsemnatul), iar selecția materialelor e de un rafinament aparte. 

     Primul cuvânt de înaltă apreciere îl merită, indiscutabil, doamna Lili Bobu, care a inițiat și coordonat impresionantul act editorial și care figurează, cum am menționat, și ca redactor, dar și ceilalți colaboratori: tehnoredactori: Mirela Brehuescu, Ionel David, Filomica Ghiorghiciuc, Manuela Hlușcu, Ioana- Delia Munteanu; corectori: Mirela Brehuescu și Eugenia Filip; redactori muzicali: Marius Hristescu și Laurențiu Palade; design grafic și layout original: Mihaela Irimescu; procesare foto: Dragoș Axinte și Mircea Brehuiescu; credit foto: Iurie Foca și Florin-Mihai Petrosceac, tipar: Tipografia „PIM”, Iași (manager: Maria Petrariu); bijuterie copertă (manager Pușa Hack).

     La realizarea excepționalei lucrări au contribuit vreo 30 de instituții și organizații și peste 70 de artiști plastici. Pe toate și pe toți îi aflăm nominalizați în cuvântul de gratitudine exprimat de Asociația Culturală  „Regal d′Art ”  și plasat în primele pagini ale volumului.  Principala materie a volumului o constituie cele o sută de dedicații poetice semnate de scriitori români din diferite perioade istorice și zone geografice, autorii fiind aranjați în ordine alfabetică, iar textele lor – în alternanță cu diverse lucrări grafice ce reflectă ipostaze ale poetului și lucrări consacrate lui – o multitudine de viziuni plastice. Se cuvine a fi remarcat și următorul element: chipul omagiatului în filatelie și cartofilie care încheie cartea – reproduceri ale artiștilor plastici Romulus Harda și Paul Surugiu – Fuego, colecția „Cu gândiri și cu imagini”.

     Salutăm faptul că simfonia poetică o inaugurează poemul „Unor critici” de Vasile Alecsandri, cel mai de seamă versuitor de până la Eminescu, poem în care, cu o noblețe rar întâlnită, era recunoscută prioritatea în arta poetică a celui care s-a impus cu rapiditate ca o apariție măreață: La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus și că, printre creatorii de poezie din Țară, figurează 18 nume din Basarabia, inclusiv Grigore Vieru, Victor Teleucă, Dumitru Matcovschi și Liviu Damian care i-au închinat marelui clasic volume și cicluri de versuri. Față de poeții din nordul Bucovinei s-a manifestat o atenție deosebită, sunt prezenți Vasile Levițchi, Grigore Bostan, Mircea Lutic, Ion Vatamanu, Arcadie Suceveanu și Vasile Tărâțeanu. 

     Superba simfonie e urmată de o surpriză binevenită intitulată „Muzica poeziei și poezia muzicii” – partituri ale unor creații muzicale pe versuri dedicate lui Eminescu. Concisă ca dimensiune, reproducem doar titlul dedicațiilor și numele autorilor, aflați în tandem sau în trio: „Te știam numai din nume”: Veronica Micle – Eugen Doga; „Din dor de Eminescu”: versuri și muzică Lucia Olaru Nenati; „Ninge la Ipotești”: Corina Palade – Laurențiu Palade și Paul Surugiu – Fuego; „Dor de Eminescu”: Adrian Păunescu – Alexandru Zărnescu; „Colind pentru Eminescu”: Arcadie Suceveanu – Maria Mocanu; „Eminescu”: Grigore Vieru – Ion și Doina Aldea Teodorovici. Sperăm că această componentă a neobișnuitei lucrări va trezi nu numai interesul muzicienilor.

     Ne surprinde și faptul că doamna Lili Bobu a ales ca generic pentru originala carte poemul lui Nicolae Dabija „Eminescu”, poem care se distinge prin sugestivitatea profundă a mesajului  și prin concizie. În speranța că satisfacem curiozitatea cititorilor, îl transcriem: Când mă gândesc/ cât de mult/ ne iubise / izvoarele/ și codrii,/ și doinele/ ce au fost a-l cunoaște –/ Îmi vine să cred/ că poeții mari/ își aleg/ popoarele/ în mijlocul cărora/ au/ a se naște.    

     Bogatei și impresionantei suite de dedicații versificate îi urmează compartimentul „Ecouri corezonante”: un evantai de ziceri despre Eminescu, viața și creația, semnate de eminenți scriitori, critici și istorici literari și filosofi ai culturii. În calitate de epilog al volumului a fost ales eseul lui Tudor Arghezi „Inscripție pe amfora lui”. Originalitatea și importanța dedicațiilor poetice, a ecourilor corezonante și a eseului arghezian e remarcată și prin caracterul literelor – imitație a scrisului de mână. 

     În acest compartiment, prezența scriitorilor din spațiile românești înstrăinate (Moldova de est și nordul Bucovinei) o atestă academicianul Mihai Cimpoi și poetul, publicistul și traducătorul Mircea Lutic.

    Am pomenit că volumul include numeroase lucrări plastice inspirate de fenomenul Eminescu și creația sa. Picturile sunt denumite cu sintagme din operele poetice eminesciene sau din scrierile versificate închinate genialului poet, vieții și creației lui, dar și dăinuirii sale în lume. 

    Printre artiștii plastici îi aflăm pe Mihai Grecu, Aurel David cu imaginea ,,Eminescu – arbore în Univers”, în volum pictura e intitulată „Însuși Zeul – mit nemărginit”, Ligia Macovei, Iurie Platon (e un moment fericit că lucrarea acestuia intitulată „O întâlnire destinală” însoțește prefața academicianului eminescolog), Sabin Bălașa, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu,  Romulus Harda, Ion Sulea Gorj, Rodica Pandele, Mihai Cătrună, Evdochia Zavtur, Adina Romanescu, Vasile Didic, Corneliu Brudașcu, Doru Cristian Deliu, Paul Surugiu – Fuego și mulți alții. Printre aceștia, cel mai frecvent (vreo 11 reproduceri) este numele lui Ion Daghi – autorul albumului „Eminesciana plastică – ciclu filosofic” care a apărut la Chișinău în 2015, editura „Universul”, coordonatori Dumitru Gabura și Mihai Cimpoi. De remarcat că acest artist plastic lucrează actualmente asupra unui nou ciclu de picturi intitulat „Natură, dragoste și flori” care conține deja vreo 20 de lucrări inspirate de creația eminesciană.     

     Ne întoarcem acum la prefața semnată de domnul academician Mihai Cimpoi. Intitulată „Întâistătătorul”, ea impresionează prin bogăția de noțiuni cu care se operează, dar și prin pătrunderea profundă în esența actelor de receptare a fenomenului Eminescu ce s-a produs prin mijlocirea interpretărilor critice, eseistice, memorialistice și prin reflectări artistice, cu preponderență dedicații poetice, aforistice etc. „Exponențialitatea unui poet, accentuează autorul, ca dimensiune esențială a conștiinței naționale, îi înalță nu doar o statuie monumentală […], ea îl transformă și într-un permanent om din preajmă sau de alături,  adevărat alter ego-confesor” (p.19). Numeroase  și profunde sunt constatările prefațatorului. De exemplu, Ideea Eminescu e sinonimă cu Ideea națională; în plan estetic, readucerea eminescianismului de fond semnifică reabilitarea autenticității, a criteriului valoric; Eminescu – model de gândire poetică sublimă; rostitor esențial al ființei; eminescianismul se constituie în conștiința culturală română, ca un criteriu suprem; mitul Eminescu devine, prin importanța culturală, cel de-al cincilea mit fundamental românesc. 

      E gândită bine și e consistentă și postfața scrisă de  poeta și cercetătoarea Lucia Olaru Nenati. Cu un sentiment de admirație califică autoarea materia poetică. „Avem în fața ochilor, constată dumneaei, o adevărată simfonie poetică, o mini-istorie tematică și psihologică a literaturii române în desfășurare cronologică” (p. 498). Împărtășim totalmente asemenea aserțiuni.

     În Biblie se spune un mare adevăr: ,,Dacă dragoste nu e, nimic nu e”. Eforturile colosale, care au fost depuse întru realizarea ediției unicat „Eminescu – dorul de absolut. 100 de poeme dedicate efigiei eminesciene”, au ca mobil intelectual-moral nemărginita dragoste a doamnei Lili Bobu față de frumosul artistic, dar, fără îndoială, a fost prezent, în toate acțiunile,  profesionalismul autoarei și al celorlalți pasionați colaboratori.

Profesor  universitar doctor  DUMITRU APETRI,
critic și istoric literar    

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania