Rod Dreher este un scriitor conservator american, care a trecut la religia creștin-ortodoxă. ”Să nu trăim în minciună” este o carte pe care am citit-o pe nerăsuflate, în care autorul developează desacralizarea și descreștinarea lumii moderne propusă de corifeii ”progresismului” societății contemporane, cu ajutorul ideologiei de stânga și a tehnologiei. Cu recenta carte, ”Opțiunea Benedict – o strategie pentru creștini într-o lume post-creștină ”, apărută la incisiva și dinamica editură ”Contra-Mundum”, scriitorul american propune și o soluție de rezistență spirituală la agresivitatea totalitarismului ateist și a dictaturii digitale, într-o lume tot mai post-modernă și care și-a pierdut sensul religios și legătura cu transcendența. Interesant că autorul american nu propune o soluție nouă, ci una înnoitoare, propunând pe cea a Sfântului Benedict din Nursia, care a trăit în Italia, imediat după căderea Imperiului roman de Apus. Rod Dreher, compară prin scrierile Sfântului Benedict, situația actuală cu perioada prăbușirii Imperiului roman de Apus: vizigoții și ostrogoții de atunci prin distrugerile făcute, fiind ”bolșevicii” de azi. Și atunci, ca și azi, lumea se destructura într-o decadență morală și religioasă. El trage un semnal de alarmă în legătură cu consumerismul și materialismul unei societăți desacralizate, care nu-i va fi suficient să ignore creștinismul, ci chiar va dori să-i prigonească pe creștini, ca în primele secole ale martirajului din imperiul roman. Decăderea morală se datorează tocmai refuzului statului, politicienilor și marilor corporații de a colabora cu omul religios și biserica creștină. Puterea politică și economică a statului vrea controlul total al cetățenilor, creștinii fiind percepuți ca un pericol față de noua societate totalitară propusă. Omul religios este liber față de constrângerile imanentului pentru că acesta își leagă sensul vieții de transcendent. Religia a fost alungată de societatea post-modernă într-un spațiu privat tot mai intim, iar pe viitor prin dictatura tehnologică se va impune politica creditelor sociale chinezești în care libertatea religioasă a creștinilor va fi desființată. Mergând pe ideea eseului lui Soljenițîn din 1977, intitulat “Live Not By Lies,” („Să nu trăiești prin minciună”), de unde a preluat autorul titlul cărții, mesajul este simplu, dar radical: poate că nu vei fi în stare să oprești acest sistem corupt și necinstit să ia tot în stăpânire, dar nu ești obligat să cooperezi cu el. Cum spunea profetic Soljenițîn: ”cheia cea mai simplă și mai accesibilă către eliberarea noastră, atât de neglijată de noi înșine, se află chiar aici: neparticiparea personală la minciună. Deși minciunile ascund totul, deși minciunile cuprind totul, nu o vor face cu ajutor din partea mea.”

În ”Opțiunea Benedict” autorul crede că, „ce-i mai rău” nu este persecuția, ci erodarea constantă a credinței și practicii creștine, sub presiunea venită din partea culturii postcreștine dominante. În opinia autorului, optimismul de tip „toată lumea râde, cântă și dansează” pe care îl manifestă atât de mulți creștini americani este complet nefondat și, practic, o reacție primejdios de naivă în fața vremurilor. Un prieten creștin, profesor universitar, îmi spunea acum câțiva ani că nu a venit încă momentul „Opțiunii Benedict” pentru că există milioane de creștini conservatori care nu înțeleg, așa cum chiar înțeleg creștinii conservatori din universități și mass-media, cu câtă ură sunt priviți creștinii de dreapta din Biserica Episcopală. În opinia autorului salvarea vine prin ”o nouă trezire religioasă” și refuzul dictaturii, care persecută creștinismul. Puterea, ca să controleze societatea, vrea să rupă legătura omului cu transcendentul, ”firul care-l leagă pe om de Dumnezeu”. Un om religios este un om liber, care are opțiunea mântuirii, lucru care deranjează corifeii controlului absolut al societății și care încearcă să pervertească morala printr-un materialism consumerist și exces de plăceri concupiscente. În ziua de azi, în era controlului digital și a omniscenței serviciilor secrete, este greu să opui rezistență la putere printr-o manieră clasică revoluționară, riscând să devi etichetat ca ”terorist”. Singura cale de ieșire ”din robia noului Egipt” este credința, rugăciunea și ”opțiunea Benedict”, acceptarea unor reguli monahale create de sfântul roman cu dragoste și îngăduință față de oameni. Aceste comunități libere de credincioși, care duc viața după reguli creștine simple, devin adevărate ”monahii de mireni”, niște comunități autonome libere în care oamenii își păstrează credința, se roagă și nu-l trădează pe Dumnezeu. Nu trebuie să facem ce spune stăpânirea, care nu ne respectă opțiunile și libertatea religioasă. ”Opțiunea Benedict” este despre oameni liberi care vor să trăiască în adevărul credinței lor și refuză minciuna totalitară a noii ere digitale și a creditelor sociale. Fiecare individ trăitor într-o comunitate creștină devine un vector al rezistenței pentru o societate liberă și democrată. Tirania erei digitale și a creditelor sociale nu va fi una clasică, ca teroarea roșie din 1917-1989, ci mult mai sofisticată și edulcorată în cuvinte frumoase, dar aplicată prin legi și proceduri dure, ce face ca un om care refuză noul stil de viață totalitar să fie marginalizat social. Rod Dreher ne explică în acest sens: ”Am scris o carte care vine cu o afirmație încă mai extremă: aceea că creștinii conservatori (și toți ceilalți conservatori, deși cartea li se adresează credincioșilor) vor fi persecutați la modul concret și vor fi forțați să profeseze lucruri în care nu cred, dacă vor să nu-și piardă slujbele, statutul social și prietenii. Nu vor exista agenți ai poliției secrete sau gulaguri, dar vor exista sisteme de credit social în stil chinezesc și altele asemenea – tocmai de aceea spun că totalitarismul care se anunță va fi unul „soft”. Dar va fi tot un regim totalitarist. Un semn al regimului totalitar este politizarea a tot.” Soluția ”benedictină” propusă de starețul mănăstirii Monte Cassino și reactualizată în termenii moderni de autorul american Rod Dreher reprezintă soluția supraviețurii creștinilor și a oamenilor liberi într-o societate a viitorului tot mai consumeristă, concupiscentă și obsedată de control. Așa cum Sfântul Benedict a reușit să renască credința și morala într-o Romă decăzută și controlată de barbari, impunând reguli simple de viață, în comunități autonome de ”frați întru credință și iubire”, astfel putem azi, luându-le exemplu să constituim comunități de oameni liberi, care cred în dreptate, justiție, adevăr, libertate, în familie, și în Dumnezeu. Important ca fiecare individ care are suportul de credință al fraților și Bisericii să reziste minciunii totalitare impuse de noua eră a totalitarismului digital și creditelor sociale, pentru a putea trăi în armonie, iubire și libertatea de a îl căuta pe Dumnezeu. România are astfel de comunități tradiționale, care cercetează mănăstirile și duc o viață după reguli creștine, trăind în armonie și frecventând aceleași cercuri de credință, de idei, de lectură și de bucurii simple. ”Opțiunea Benedict” este o cale de supraviețuire a libertății, credinței și democrației într-o lume post-modernă așa cum o oferă autorul chiar în subtitlul cărții: ”o strategie pentru creștini într-o lume post-creștină”. Iubirea lui Dumnezeu și refuzul cooperării cu statul controlat de Moloh este prima opțiune a libertății. Trebuie doar să o urmăm cu credință mare pentru a fi oameni liberi.

Ionuț Țene