Primit pentru publicare: 28 aprilie 2016
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN
Publicat: 28 aprilie 2016
Editor: Ion ISTRATE

Palatul Culturii din Iaşi primeşte iarăşi vizitatori 

Palatul Culturii, simbolul Iaşiului, şi-a redeschis în mod oficial porţile către public începând cu 27 aprilie, dar în primă fază va găzdui în muzeele sale doar expoziţii temporare. Îndelungatul proces de restaurare s-a desfăşurat în cadrul Programului Guvernamental de reabilitare a monumentelor istorice. Aproape 8 ani a durat acest proces, perioadă în care lucrările au fost oprite la un moment dat pentru 2 ani din cauza întârzierii fondurilor, drept consecinţă redeschiderea a fost amânată de mai multe ori. Până la finalizarea proiectului s-au investit peste 25 de milioane de euro. Mereu frumos, indiferent de circumstanţe, fie că vorbim de vicisitudini naturale ori de evenimente istorice, Palatul are acum o înfăţişare şi mai demnă de frumuseţea şi valoarea sa istorico-artistică. Până în 1955 clădirea a funcţionat ca Palat al Justiţiei, urmând ca după acest an să devină una dintre cele mai importante instituţii culturale din ţară: Complexul Naţional Muzeal Moldova.

Artă şi istorie

Inclus în Lista Monumentelor Istorice, palatul este o realizare arhitectonică cu totul deosebită. Ridicat între 1906-1925 şi inaugurat în 1926, este creaţia cea mai importantă a arhitectului I.D. Berindei, format pentru această profesie la Paris. Reprezentativ pentru stilul neogotic de pe teritoriul ţării noastre, construit totuşi în spiritul palatelor din Occident, este şi una dintre ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială. Se ştie bine deja că a fost ridicat peste ruinele curţilor domneşti medieval, dar au fosr folosite parţial şi temeliile vechiului palat neoclasic din vremea voievodului Alexandru Moruzi, refăcut de Mihail Sturza. Cu ocazia restaurărilor s-au păstrat elemente unice ale construcţiei pentru ca vizitatorii să poată admira conservarea sitului arheologic. Edificiul de aproximativ 36.000 de metrii pătraţi, cu 298 de camera, a servit drept cazarmă a trupelor germane şi apoi a celor sovietice. Se mai păstrează şi azi urme ale trecerii lor pe aici, dovezi sunt urma lăsată de un proiectil în structura de fier care încadrează cele 9 clopote şi inscripţiile făcute de sodaţi pe pereţii din turn. Şi în acest caz a fost lăsată liberă o astfel de porţiune, pe care inscripţiile se disting mai uşor, pentru ca publicul să se poată transpune mai uşor în contextual vremii, să ia parte la istorie printr-un mod nemijlocit.

După 16 ani de la finalizarea lucrărilor, palatul avea deja nevoie de unele lucrări de consolidare, continuate după cutremurul din 1940. Materialele folosite la acea vreme şi terenul pe care se află au favorizat degradările în timp, accentuate mai ales de cutremure şi de apa din sol. În pofida aspectului arhaicizant al clădirii, la construcţie blocurile de piatră au fost înlocuite cu materiale uşoare şi mai ieftine. La decorarea unor săli, precum Sala Coandă, s-a folosit în premieră un astfel de material, mai ieftin, denumit bois-ciment, inventat de Henri Coandă, sub forma lambriurilor de ipsos sau a unor elemente decorative, care imită structura lemnului de stejar. Aceasta e una dintre descoperirile din timpul lucrărilor pentru că aceste lambriuri au fost acoperite în perioada comunistă cu mai multe straturi de vopsea. Ele au fost înlaturate, iar acum, la următoarea dvs. Vizită la palat, le puteţi admira. Înşeală bine ochiul! Au mai ieşit literalmente la lumină, de sub alte straturi de pictură de pe pereţii aceleiaşi săli, frumoase elemente de decor, peste care au fost pictate unele mult sub valoarea artistică a acestora. În cazul picturii exemplul nu e singular deoarece astfel de elemente de decor au fost redescoperite şi restaurate şi în Sala Voievozilor. Remarcabile sunt şi elementele de feronerie decorativă de la uşile acestei săli.
Proiectul de consolidare şi restaurare demarat în august 2008 prevedea consolidarea cu centuri de beton armat a planşeelor, a structurilor metalice central, ancorarea grinzilor metalice în centuri şi un sistem de grinzi în pod. În plan architectural s-au efectuat intervenţii de tipul demontării tencuielilor degradate, a pardoselilor uzate, executarea unei hidroizolaţii orizontale, reparaţii ale tâmplăriilor din lemn şi metal, reparaţii ale pardoselii din marmură, a scărilor şi restaurarea integrală a faţadelor şi a sistemelor de instalaţii. În curţile interioare s-au montat 2 ascensoare care să faciliteze accesul în turnul cu ceas. Cladirea era dotată cu  facilităţi ultramoderne pentru epoca respectivă, precum iluminatul electric, încălzirea pneumatic, sisteme de ventilaţii şi termostate. Arhitectul Berindei a luat în seamă cele 14 incendii care au afectat clădirile anterioare palatului şi a ignifugat lemnăria podului cu un material numit orniton, iar pentru acoperiş a folosit eternită.       

La faima Palatului a contribuit şi ceasul cu trei cadrane din turn, se pare, unic în Europa. Cadranele sunt decorate cu vitralii reprezentând cele 12 zodii. Vitraliile şi crenelurile în formă de cruce ale turnului erau iluminate pe timpul nopţii. S-a dorit ca la finalizarea lucrărilor să se repună în funcţiune ceasul din turn, de unde să răsune iar, ca altădată, Hora Unirii la fiecare oră.

Ziua porţilor deschise

Redeschiderea Palatului a fost celebrată prin organizarea unei serii de expoziţii temporare în fiecare dintre muzeele sale. Atfel, pot fi vizitate la Muzeul de Artă expoziţiile Maeştrii artei interbelice româneşti în colecţiile Muzeului de Artă Iaşi, Artişti ieşeni contemporani şi Maeştrii picturii româneşti în patrimoniul Muzeului de Artă Iaşi din cadrul proiectului Sistem inovativ de mediere artistică interactivă destinat valorificării patrimoniului de artă al muzeelor din România (SIMAP) pentru care au colaborat Universitatea de Arte George Enescu, laboratoarele Palatului şi Institutul de Chimie macromoleculară Petru Poni. La Muzeul de Istorie a Moldovei este deschisă expoziţia Curtea Domnească din Iaşi: o istorie redescoperită. Pentru asta au fost puse în valoare ruinele Curţii Domneşti, evidenţiind rolul său de reşedinţă fortificată supusă asalturilor militare. Sunt expuse, cu acest prilej, colecţiile de arme albe şi de foc. Muzeul Etnografic al Moldovei aduce mai aproape de public Sărbătoarea în sat – spiritualitate şi artă cu specific pe sărbătorile pascale, şi Cotidianul ţărănesc – inventivitate şi pragmatism, care surprind cele două coordinate fundamentale din viaţa civilizaţiei arhaice româneşti: sărbătorescul şi cotidianul. Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii vă invită la expoziţia Instrumente de muzică mecanică care cuprinde o gamă de automate muzicale în stare de funcţiune: cutii şi ceasuri musicale, simfoniane şi polifoane, piane mecanice, patefoane şi gramafoane, remarcabile pentru mecanismul ingenios şi design.

Publicul mai poate admira două expoziţii de prestigiu, prima: Aurul şi argintul antic al României, este o expoziţie-eveniment, cu piese de tezaur unice de la Muzeul Naţional de Istorie al României şi de la Palatul Culturii. Pentru această expoziţie au colaborat 31 de muzee din ţară. Iar ultima expoziţie este cea organizată de Muzeul Naţional Peleş: Artă şi ceremonial la mesele regale. Redeschiderea Palatului Culturii a fost numită evenimentul anului la Iaşi, iar cele enumerate mai sus probează deja acest lucru. Porţile Palatului rămân deschise pentru dvs. de marţi până duminică, în intervalul orar 10-17.