Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
Piața de artă românească, în ultimii ani
Idealiștii privesc arta prin prisma esteticii și a însemnătății pentru istoria culturală și vizuală a umanității. Pragmaticii (deținători de capital) o transformă în valuri de cifre și în tranzacții. Pentru ultimii, arta înseamnă în unele cazuri pasiune, dar adesea devine doar investiție și asigurare pentru viitor. - Ca orice pe lumea asta, piaţa de artă este adesea subiectivă, “este în continuă schimbare – şi nu este întru-totul transparentă”. (artmark.ro)
- Cele mai des întâlnite nume în licitațiile de artă românească
- În 2020, cinci dintre cei mai vânduți artiști români erau Nicolae Grigorescu, ocupând prima poziție în clasament, urmat de Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady și artistul contemporan Adrian Ghenie.
- În 2021, prima poziție era ocupată de Ion Țuculescu, urmat de Nicolae Tonitza, Adrian Ghenie, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, conform TUDOR-ART.ro.
- În 2022, primul era Nicolae Tonitza, apoi Nicolae Grigorescu, Samuel Mützner, Ștefan Câlția și Ion Țuculescu.
- În 2023, cel mai bine cotat și vândut artist era din nou Nicolae Grigorescu, apoi Nicolae Tonitza, Sabin Bălașa, Constantin Piliuță și artistul contemporan Felix Aftene, din Iași.
- O situație generală pentru intervalul 2014-2023, realizată de TUDOR-ART.ro, în funcție de suma înregistrată în urma vânzărilor, îi plasează în primii 10 cei mai bine vânduți artiști și cei mai des prezenți pe piața de artă românească pe Nicolae Grigorescu (153 de lucrări adjudecate), Nicolae Tonitza (cu 342 de lucrări adjudecate), Ion Țuculescu (92 de lucrări adjudecate), Theodor Pallady (353), Gheorghe Petrașcu (246), Adrian Ghenie (42), Ștefan Luchian (74), Theodor Aman (353, asemeni lui Pallady), Corneliu Baba (445) și Octav Băncilă (327).
- Pentru 2024 se previzualizează un top care îi favorizează pe Ștefan Luchian, Horia Bernea, Sava Henția, Alexandru Severin, Ion Pacea și Nicolae Tonitza.
- TUDOR-ART.ro este o bază de date care centralizează și monitorizează toate informațiile înregistrate în urma vânzărilor oficiale realizate de case de licitații românești și galerii de artă pe teritoriul țării noastre.
- Institutul de Management al Artei din cadrul casei de licitații Artmark propune consultarea indexului pieței de artă, accesibil aici https://www.indexulpieteidearta.ro/ .
- Indexul listează și analizează, începând cu anul 1995, cotaţiile anuale medii de piaţă și randamentele anuale pentru aproape toți artiştii români tranzacționați public.
- Note din istoria pieței de artă din România
- “Piaţa românească de artă, funcţională restrâns, fragmentat şi parţial clandestin în perioada regimului socialist, a început, după revoluţie, un proces de liberalizare şi democratizare, punctat încă din 1990, prin deschiderea primei case de licitaţii de artă autohtone.
- Piaţa românească de artă este susţinută curent, la nivelul vânzărilor publice (prin licitaţie de artă), prin 7 case locale de licitaţie de artă ce întreprind regulat sesiuni de licitaţie, în medie lunară având loc 7 licitaţii de artă, în cadrul cărora se pun în vânzare publică aproximativ 700 lucrări de plastică și grafică de autor.” (Artmark Institutul de Management al Artei)
- În 1990 se înființa ALIS, prima casă de licitație cu vânzări regulate, care la începutul anului 2000 își deschidea și un website unde afișa rezultatele licitațiilor curente. În decembrie 2002 apărea GoldArt, prima casă de licitație concurentă.
- În noiembrie 2003 se înregistra prima vânzare a unei lucrări de artă cu o sumă de peste 50.000 USD, fiind vorba de ”Fata șezând în iarbă” a lui Nicolae Grigorescu.
- Au apărut apoi și alte case de licitații, iar în prezent cele mai active sunt Artmark, Alis, Historic, Vikart și Quadro.
- Lideri la nivel mondial
- Sfârșitul anilor 1980 a fost o perioadă de vârf pentru casele de licitații de artă. Apoi, la începutul anului 1990, piața s-a prăbușit. SUA a depășit UE, devenind cea mai mare piață de artă din lume.
- Marile case de licitații Christie’s și Sotheby’s dictează în prezent în acest domeniu al comerțului cu artă. În 2002, LVMH Moët Hennessy • Louis Vuitton S.A, este cea mai mare companie producătoare de bunuri de lux din lume, cu sediul la Paris, a achiziționat firma elvețiană de consultanță în artă de Pury & Luxembourg și a fuzionat-o cu Phillips pentru a forma Phillips de Pury & Company, cu scopul de a sparge acest duopol din vârful pieței.
- Cosmina Marcela OLTEAN
- Surse: tudor-art.ro, artmark.ro
- Foto, Luxury online
Articole asemănătoare
- „Galeria de maeștri”. Vernisajul, Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, 18 mai 2022, ora 12:00
- La Botoșani: expoziția ,,Maeștrii artei românești – Colecția Dantes (III)”
- Colecția Dantes – Întâlnirea cu capodopera
- Ștefan Luchian – 155 de ani de la naștere
- „Vechea casă a Băniei și a lui Mihai Viteazul se păstrează și astăzi.”
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania