Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

PIESĂ UNICAT DIN COLECŢIA SECŢIEI DE ETNOGRAFIE A MUZEULUI BOTOŞANI

PIESĂ UNICAT DIN COLECŢIA SECŢIEI DE ETNOGRAFIE A MUZEULUI BOTOŞANI

Autor, Steliana Băltuţă

batutaColecţia etnografică a Muzeului Botoşani cunoscută în parte multor vizitatori, numără astăzi peste 3600 de piese, unele din ele, aflate deja în categoria tezaur, dar şi în categoria fond, ceea ce le certifică valoarea. Dar, mai sunt încă piese ce urmează a fi clasate şi care sunt valori certe ale culturii populare botoşănene, ale culturii populare româneşti.

Una din aceste piese aparţinând artei populare româneşti este o CRAVAŞĂ care provine de la bunicii familiei Costiuc Traian, trăitori în oraşul Siret al judeţului Suceava. După informaţiile primite, se pare că bunicii familiei la care ne-am referit, au primit la rândul lor obiectul, astfel că o serie de date referitoare la meşter, la tehnica precisă de lucru, s-au pierdut în timp. Ceea ce nu s-a pierdut, spre bucuria noastră, sunt anul şi luna când a fost lucrat obiectul , dar şi o inscripţie cuprinzând numele proprietarului iniţial.

Cravaşa este o veritabilă operă de artă populară, lucrată din lemn strunjit, cu aplicaţii de metal prin nituire, cu încrustaţii, dar şi prin turnare, zonă unde metalul este perforat, lăsând vizibil decorul de lemn.

Decorul este dispus în registre şi începe chiar de sub inelul care încă mai păstrează legat un fragment de piele. Din metalul care îmbracă partea de sus a cravaşei se desfăşoară elemente geometrice, un bovideu privind o inimă, Iisus răstignit, o cupă şi un bovideu, având pe spate un steag de luptă, cu o cruce în treflă deasupra.

cravasaLa partea din mijloc piesa are un inel cu o friză de 6 inimioare nituite, încadrat de elemente geometrice în arcatură, cu scobituri rămase goale, care par să fi avut încrustate sidef sau poate chiar pietre fosforescente şi care au fost scoase ulterior, văzându-se în unele locuri, urme de forţare cu un obiect ascuţit şi tăios.

Partea cea mai încărcată şi mai complexă este partea a treia a cravaşei, care era ţinută cu mâna. Aici prima friză cuprinde anul 1885 şi luna majaio (probabil mai), a doua friză un crucifix, 2 inimi, o floare şi două sfeşnice, a treia şi a patra friză, cuprind numele proprietarului cravaşei încrustat cu metal mihal.Danis Robevist Roika, a cincea friză cuprinde cinci cruci înşiruite ca florile, iar pe a şasea friză se repetă şapte inimioare nituite.

Asocierea lemnului de culoare brun, cu pielea şi cu diverse feluri de metal (plumb-argintiu, alamă-galben, cupru-cărămiziu), dezvăluie talentul şi priceperea meşterului anonim, spiritul lui creativ, păstrând până acum, vreme de 126 de ani în arta populară, o piesă care uimeşte, dar care nu ne dă toate răspunsurile, la întrebările pe care le-am pus cunoscătorilor în domeniu şi ni le-am pus personal, dar care este şi va rămâne o valoare de tezaur în arta populară românească, după aprecierea noastră.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 24 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5