Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Poeme: Dragostea albastră, Fug de invidie şi orgolii, Cândva o să-mi înţelegeţi cu toţii limba

    ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
    Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

    Nicolae Vălăreanu Sârbu
    Poeme

     

     

     

    Dragostea albastră

    Dacă aş simţi gândurile străine
    nu m-aş teme,
    aş avea la mine posibilităţile de respingere,
    e necesar între oameni să împarţi ce ai mai bun
    şi să creşti în ochii lor
    ca o floare udată la timp
    care uimeşte prin frumuseţea dăruită.

    Nopţile senine se bucură de stele,
    întunericul se manifesta ca o umbră ascunsă
    care nu presimte pericolul,
    timpul are mângâierile lui nevinovate
    până unde se-ntinde măreţia cuvintelor
    pe care le rostesc din curtoazie obişnuită
    în faţa tăcerii din privirile tale mirate
    din care curge fericirea.

    În fiecare ipostază de trăire lăuntrică
    ştiu cum să rup din inimă
    dragostea albastră
    ce-mi risipeşte singurătatea
    şi o lasă pradă lupilor flămânzi
    din pădurile în care s-au tăiat arborii
    şi hrana a plecat în bejenie.


    Fug de invidie şi orgolii


    Mă-mpac în gând cu duşmanii necunoscuţi,
    pe cei care-i cunosc îi iubesc,
    durerea lor e şi durerea mea
    rămasă din păcatul originar.

    Mă adăpostesc învăţăturile vechi,
    fug de invidie şi orgolii
    gust anafura păcii.

    Pornirile rele îmi macină dorinţa,
    vreau să scap de trufia potrivnică
    la una cu voi împătăşesc bucuria
    înţelepciunii din sufletele mari.

    Vreau să citesc pe buzele voastre
    dragostea întâlnirii
    şi-n ochii senini de împlinire
    Dumnezeu să-şi vadă lucrarea.

     

    Cândva o să-mi înţelegeţi cu toţii limba

    Am plecat în lume
    nepregătit de luptă,
    a fost ca-ntr-o călătorie cu peripeţii
    în care poţi să mori din greşală.

    Am intrat în viaţă cum ai muşca dintr-un măr coricov
    din curiozitate de gust,
    am rămas un înstrăinat de realitate,
    să mă caut în fiecare om întâlnit.

    Caut mereu cu gândurile noutatea,
    mă-nfăşor în tristeţe şi bucurie
    şi doresc să locuiesc înlăuntrul cuvântului
    cu o alinare de suflet bolnav.

    Cândva o să-mi înţelegeţi cu toţii limba
    pe care o vorbesc din priviri
    cu aceeaşi durere înflorită-n răni
    ce nu se văd înafară.

    Naşterea şi moartea nu sunt doar început şi sfârşit
    între ele viaţa dezvoltă micul infinit
    cu adâncimi atât de mari
    ce depăşesc cerul şi pământul.

     

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5