POEZIE PATRIOTICĂ ŞI MUZICĂ LA CASA POGOR
Autor, Geo Băncaru

16 octombrie 2010.
O ploaie măruntă cade peste Copou, motiv important ca ieşenii să se retragă în spaţii ce le-ar asigura o anumită intimitate, unora, sau o anumită protecţie, altora. Deşi nimic nu egalează spectacolul oferit de o ninsoare peste Copou, ploaia de azi are o poezie a ei şi aceasta se vede pe chipurile celor mulţi care au hotărât s-o însoţească.
În Copou, cad de acord cu profesorul Frigură, orice ploaie se raportează unei detalieri de structură la nivelul stratului sonor. Picăturile se supun docile unei armonii perfecte între sunete, ritmuri şi simţuri, fapt ce se transmite şi celor care s-au hotărât să suporte curăţenia stropilor.
Pe Copou, sonoritatea picăturilor de ploaie se transforma într-un veritabil concert pentru acompanierea paşilor îndrăgostiţilor, în disimilaţii acceptabile la trecerea unui tramvai sau în aliteraţii şi asonanţe care, mai degrabă, edulcorau imaginea decât să inducă disconfortul atunci când se producea o adiere mai pronunţată a vântului.
În această conjunctură meteo, Casa „Vasile Pogor” fremăta. Avusese loc o şedinţă furtunoasă a Cenaclului „Junimea”. Urma prezentarea şi lansarea cărţii „Golgota neamului românesc” ( Editura PIM, Iaşi, 2010, 100 p.). Participă foarte mulţi ieşeni şi studenţi români din Ucraina şi Moldova.
Redactorul şef al revistei noastre, scriitorul Georgică Manole, prezintă locurile de unde vine Pandelica Radeş precum şi personalitatea acestei distinse profesoare şi poete, model de patriotism. Reţinem: 1. „Copilul, natura, divinitatea şi patria mare, întreagă, sunt temele predilecte ale poetei”; 2. „Asemuită cu Otilia Cazimir, poeta include copilăria în sfera idilicului, întreaga natură participând la fericirea celor mici”; 3. „Coborâtă din turnul de fildeş şi predispusă a se dedica jocului la firul ierbii, Pandelica Radeş preia stările de candoare ale copilăriei şi le transferă altor lumi familiare acestei vârste, cu vădite intenţii moralizatoare” etc.
Discursul lui Georgică Manole se axează pe dorinţa poetei de a reaşeza istoria neamului în tiparele ei bune şi, de aici, încadrarea poeziei în zona celei patriotice. Concluzionează Georgică Manole: „Poeziile Pandelicăi Radeş sunt rezultatul unor arderi intense, ale unor sentimente ce nu au putut fi distorsionate de valurile vremii”.
Profesorul Ioan Frigură pune accentul pe durerea din care izvorăşte versul Pandelicăi Radeş, pe neputinţa poetei de a se implica în rezolvarea nedreptăţilor istoriei.
Folkistul Romulus Mironescu, solistul de muzică populară Ştefan Diaconiţa sau distinsa muziciană Nina Munteanu au interpretat cântece compuse (versuri şi muzică) de Pandelica Radeş.