Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
Rafala (17)
- După ce au fost săvârșite ultimele slujbe de înhumare, parohul a comunicat în toate bisericile că Rafalele nu au avut niciun amestec în cele întâmplate. De vină ar fi enigmaticii câini roșii care stau la marginea satelor. Un sătean a încercat să-i împuște. Gloanțele trase nu au nimerit fiarele care urlau a pustiu. Îndepărtarea javrelor malefice a venit de la Cristinel. Băiatul era un bun cunoscător al faunei din Delureni. Mai întâi , a trecut pe la bătrânul Mardare strigoiul , care avea un prepeleac în vârful celui mai ciudat brad de pe dealul cu râpi ca niște pâlnii. Ciudatul i-a dat niște rășină cu ace de brad, cerând în schimb limbile câinilor uciși pentru a le folosi la alte vrăji.
- Pentru Cristinel, câinii roșii de pe dealuri erau tovarășii lui nocturni. Cum să-și otăvească prietenii dragi? Își aminti de fratele Leonard din Movileni pasionat de tehnologie IT. Prin SMS îl rugă să proceseze zece limbi de câini roșii. Le primi imediat. Le duse la Vraci. Rugă cei cinci câini să stea ascunși o vreme. O vreme în Delureni se instală liniște. Zilele curgeau lin. Rafalele viceprimari aveau teamă de câinii roșii. Li se părea ciudat că aceștia nu au mai apărut. Nu știau ce se întâmplă. Cristinel trăgea cu urechea și bănuia că cele cinci spirite malefice pun ceva la cale.
- Ziua de Crăciun debută cu o ceață groasă. Satele din Delureni fură trezite de plânsete și țipete de copii. Rafalele furau prunci abia înțărcați și-i abandonau sus în deal în grota urșilor. Câinii roșii luau copiii mutându-i în cuștile căptușite cu blănuri de oaie de către ciobanii cu stâni în apropiere. Pe la miezul nopții, una din Rafale, Șefa, observă dispariția pruncilor. Bănuiau că e ceva necurat la mijloc. Câinii roșii treziți din somn mârâiau amenințător.
- Observând dispariția pruncilor, tații înarmați cu ciomege porniră spre vârful dealului. Cristinel puse degetul la gură și le ceru să nu facă zgomot. Cei mici abia ațipiseră. Alte explicații nu primiră.
- Câinii roșii dormeau horcăind. Cristinel avea să se laude mai târziu cu fapta sa.
- Rafalele auziră toată discuția de la cârciumă și se îndârjiră să descopere făptașii.
- Bucuria mamelor care și-au văzut copiii acasă în pătuțul lor era umbrită de comportamentul ciudat al acestora. Dădeau din mâini asemenea păsărilor. Orice boare de vânt o salutau printr-un țipăt ca un șuier de vânt. Ceva se întâmplase cu ei prin zborul din timpul răpirii.
- Mamele îl căutară pe Cristinel și îi povestiră tot și îi promiseră o recompensă. Băiatul dealurilor abrupte primi bucuros promisiunea pecuniară cu gândul că va putea ajuta oamenii săraci din Delureni.
- Prieten cu viețuitoarele din pustie, Cristinel fluieră de două ori și un cerb lopătar sosi în grabă și îl luă în spate alergând spre refugiul Marelui Vraci, alintat de Cristinel Bunelu. După un timp de reflecție, Bunelu îi dădu următoarele sfaturi:
- 1.Copiii vor fi botezați din nou cu nume de animale.
- 2.Trei duminici la rând vor fi scufundați în cristelniță.
- 3.La vârsta de patru ani vor trage cu praștia în Rafale și vraja va dispărea.
- Mamele au primit mesajele Bunelului cu inima îndoită.
- Copiii vrăjiți de Rafale creșteau repede și erau de o frumusețe stranie. Nu păreau a fi de prin partea locului. Ei se jucau doar între ei. Preotul paroh și primarul general au sfătuit părinții să nu-i despartă. S-a avansat ideea amenajării unui centru special cu educatori aduși din afara țării care să vorbească cel puțin trei limbi străine. Testarea capacității lingvistice a acestor copii ieșiți din rând a pus în evidență o capacitate de asimilare a textului lingvistic de zece ori mai mare decât la un un copil de aceeași vârstă. Propunerea a fost primită cu strângere de inimă de familiile micuților. Li s-a promis accesul în locație o dată pe lună. La aflarea veștii, mamele au plâns zile în șir, dar li s-a explicat că e spre binele celor aleși să fie altfel.
- Pentru punerea în practică a celor discutate , sponsori de aiurea au trimis fonduri și în Delureni s-a înălțat repede un adevărat campus cu toate dotările, inclusiv cu pistă pentru elicoptere. Au apărut peste noapte posturi de pază cu oameni înarmați pe care nu-i chemase nimeni. Lucrurile scăpaseră de sub control. Primarul și parohul nu mai înțelegeau nimic. Un singur om știa ce se întâmplă. Cristinel era depășit și el de evenimente. Spera să dezlege misterul apariției acestui punct fierbinte pe dealurile celor cinci sate de odinioară.
- Nimeni nu știe cum și când au fost instalați copiii răpiți de Rafale în spațiile-alveolă din misteriosul edificiu ce semăna cu o navă cosmică de pe Marte. Noaptea , modulul planetar era iluminat de razele unei luni mirifice. Primarul și Parohul veniră să vadă copiii. Oamenii de pază în costume de culoare roșie îi opriră prin semnale luminoase și șocuri magnetice. Primarul cel mare aflase de la Cristinel că pruncii scăpați din ghearele Rafalelor sunt hrăniți cu hrană moleculară. Nimeni nu știe când și cum au fost aduși cei patru profesori de limbi moderne. Urma să sosească și al cincilea. De esperanto.
- Cristinel vru și el să-i vadă pe cei mici, dar paza draconică îl opri. Supărat peste măsură , se plânse câinilor roșii. Reveni la palatul astral și flancat de uriașii câini pătrunse în incintă fără probleme. Cei mici îl recunoscură și îi săriră în spate ca odinioară. Se despărți de pici și le promise că se va întoarce. Câinii care îl însoțiseră ieșiră odată cu el.
- Despre această vizită intempestivă aflară și părinții celor mici. Toți plecară în căutarea lui
- Cristinel, ca să le povestească despre copiii lor , de care le era tare dor. Mamele nu mai conteneau cu întrebările. Răspunsurile erau evazive. Nici băiatul blestemat să trăiască departe de părinți nu-i
- cunoștea prea bine pe cei care de la o vreme se hrăneau cu mâncare moleculară.
- Legendele începeau să se nască. În Delureni se răspândi vorba că micuții au aripi și zboară
- prin castelul misterios, ghidați de cele cinci Rafale , care după ora 18 nu mai pot fi găsite în curtea
- Primăriei, programul fiind stabilit prin contract. Rafalele nu puteau fi contactate de localnici. Erau
- conștiincioase și nu aveau nevoie de monitorizare. Erau plătite prin card. Nimeni nu știa ce se
- întâmpla cu banii primiți bilunar.
- Copiiii din Delureni inventaseră jocuri cu Rafale. Legendele despre Rafale circulau la toate
- nivelurile. Copiii mai mari chiar încercau să treacă de paznicii cu fețele acoperite fără a se teme de
- gloanțele de cauciuc trase de aceștia ca avertisment. Duminica după slujbă cimitirul clocotea de
- bocete acompaniate de corul copiilor despărțiți de mame.
- VASILE LEFTER, MEMBRU UZPR
Articole asemănătoare
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania