Cu perseverenţă, revista sprijină Comitetul pentru ridicarea Monumentului  Eroilor din Botoşani, publicând în paginile sale apeluri fierbinţi către populaţia judeţului, arătând ,,să nu uităm însă că moştenirea ce o stăpânim astăzi este plătită cu jertfa supremă a sute de mii de suflete de ale părinţilor, fraţilor, prietenilor noştri şi cinstirea memoriei acestora, nu se poate face decât prin înălţarea în oraşul nostru, a unui monument falnic care să pomenească pururi jertfa nepieritoare a eroilor botoşăneni, căzuţi pentru întregirea graniţelor şi sufletului românesc”. (1)

Revista mai atenţionează oficialităţile şi opinia publică, că la Ştefăneşti, vechea mănăstire a lui Ştefăniţă se repară prost, la Botoşani casa copilăriei lui Nicolae Iorga este spre dărâmare. (2)

Revista publică critică literară, istorie literară, poezii, recenzii, însemnări. Chiar în primul număr apare articolul ,,Însemnări critice”, semnat de Constantin Oprescu, profesor universitar de literatura, care face o prezentare a literaturii dinainte de război, arătând că cea mai fertilă perioadă este aceea dintre anii 1880 şi 1900, perioadă care a cunoscut deplinătatea talentului lui Eminescu, lui Caragiale, lui Creangă, lui Vlahuţă, lui Coşbuc şi primele începuturi ale lui Brătescu-Voineşti.

Literatura anterioară anului 1848 a fost ,,didactică, de luptă, de propagandă”, iar cea de după 1900, pusă în slujba unui ideal politico-social, decât estetic, ajutând la închegarea tânărului nostru stat, insistând asupra originilor lui nobile şi a căutat să introducă mai mult democratism si naţionalism în tânăra noastră cultură. (3)

În acelaşi număr D. Hangan, comentează cartea Jean Jaques Rousseau, ,,Emile sau despre educaţie”, apărută la 1762. Mai întâlnim recenzii sub semnătura lui C. Oprescu (Mihail Dragomirescu de la misticism la raţionalism, Bucureşti, 1925), recenzia lucrării ,,Graniţile etnice şi politice în Balcani”, de Emil Diaconescu, apărută în 1926 la Iaşi, articolul lui Paul I. Papadopol, ,,Dimitrie Cantemir şi începuturile fabulei româneşti”, articolul ,,Institutorul Iona Creangă”, şi multe altele.

Semnează poezii V.Gh.Petrescu, Dumitru Baciu, Liliana Lia Cucu şi alţi poeţi botoşăneni.

O atenţie deosebită dă revista folclorului, insistând pentru păstrarea si conservarea nealterată a acestuia. În paginile revistei se scriu articole referitoare la folclor, cântece, doine, pluguşoare, colinde. Tiberiu Crudu este cel mai mare animator în acest sens, el însuşi fiind un pasionat folclorist şi în numeroase rânduri atrage atenţia asupra acestei bogăţii inestimabile a poporului nostru.

,,Dacă însă prin comorile de simţire şi gândire populară, păstrate în graiul strămoşesc, noi putem dovedi originalitatea specifică a naţiei române şi obârşia noastră latină se impune să păstrăm neatinse aceste comori… să fim veghetori neadormiţi în jurul comorii de artă şi cuget popular”. (4)

Tiberiu Crudu selectează şi publică cele mai frumoase creaţii în paginile revistei, ocupându-se în mod deosebit de datinile de anul nou, de genul colindei:
,,Streşină de busuioc
Să fiţi gazdă cu noroc.
Streşină de mentă creaţă
Să fiţi gazdă cu viaţă.” (5)

Prezintă culegerea folclorică ,,Cântece bătrâneşti” culese din judeţul Botoşani, recenzia culegerii de folclor ,,Mărgăritarele Banatului” de Lucian Costin, publicată în 1926 la Timişoara, deosebit de frumos. ,,Cântecele bătrâneşti şi populare, basmele şi legendele, totdeauna au avut căutare. Ne naştem în farmecul lor, copilărim ascultându-le şi cât trăim, o mare parte din încercările vieţii, în duioşia lor îşi găsesc mângâierea. De aceea nu e popor care să nu le fi preţuit şi păstrat, care să nu fi găsit în alcătuirea lor numeroase izvoare de inspiraţie pentru literatura cultă. Mărgăritarele Banatului adunate de Lucian Costin, sunt adevărate mărgăritare, prin concepţia , conţinutul şi forma lor”. (6)

Tot în paginile Revistei Moldovei este prezentată revista de literatură şi folclor ,,Făt Frumos”, al cărei prim număr a apărut în luna februarie 1926 la Suceava, sub îngrijirea lui Leca Morariu. (7)

Datorită conţinutului său, seriozităţii cu care a abordat aria mare de probleme, colaboratorilor din marile centre culturale şi celor de pe plan local, ,,Revista Moldovei” şi-a câştigat un bine meritat prestigiu. În numărul 10 , din februarie 1925, îi găsim ca membri de onoare ai colectivului de redacţie , pe Nicolae Iorga şi pe I. Simionescu, ceea ce spune foarte mult.

Cu autoritate şi discernământ, revista publică o rubrică permanentă, o aşa zisă ,,revistă a revistelor” în care a prezentat cu regularitate, multe reviste de cultură. Găsim în paginile ei prezentată ,,Revista Şcolii”, organul asociaţiei ,,Înfrăţirea” a membrilor corpului didactic primar din Botoşani, condus de harnicul institutor C. Iordăchescu, directorul şcolii Marchian (8), revista profesorilor de muzică a maestrului Mihail Gr. Posluşnicu, care în anul 1925 se afla deja la al 4-lea număr (9), revista ,,Tudor Pamfile”, revista de limbă, literatură şi artă populară ce apărea în Dorohoi sub conducerea harnicului preot econom D.Furtună, directorul liceului. ,,Marea simpatie cu care a fost îmbrăţişată această revistă de folclor dovedeşte că ea umple un gol în prezent şi naşte o speranţă în viitor”(10), revista „Arhivele Olteniei” aflată în 1926 în al V –lea an de apariţie la Craiova despre care s-a scris ,,Cetatea banilor are cu ce se mândri”;(11) ,,Albina”, aflată în anul al XXV-lea an de la apariţie, ,,publicaţie pentru popor, ce cuprinde sfaturi şi învăţături la ţară şi la oraş” (12), ,,Solia Moldovei”, aflată la primul număr în 1927 la Iaşi, şi la care colaborau Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Ion Simionescu, Dr. P. Cazacu căreia i se aduc elogii (13), ,,Floarea soarelui” apărută în Bucureşti, ,,modestă ca şi făptura ei, se apropie de căminul românesc, de familia românească, de sufletul românesc …îşi caută refugiu în atmosfera curată şi patriarhală de la ţară, sau a bunului cetăţean de la oraş” (14). Această revistă a fost scoasă de moldovenii bucovineni.
Mai sunt prezentate şi alte reviste din judeţul Botoşani şi din alte centre culturale ale ţării.

,,Revista Moldovei” a avut o apariţie îndelungată faţă de alte reviste şi ziare ale timpului, rămânând consecventă scopului propus. ,,Această apariţie îndelungată înseamnă o treaptă mai sus a culturii, pentru că se găsesc aici oameni care să-i dea suflu de viaţă demnă şi destui cititori care să o aprecieze”. (15)

Gândul întemeietorilor ei de a sluji îndeosebi cultura regională a Moldovei de nord, a fost în parte atins, revista publicând scrieri cu conţinut istoric de educare patriotică şi naţională a locuitorilor, producţii literare, culegeri folclorice, a popularizat flora, fauna, monumentele istorice şi religioase, etnografice, evoluţia bogăţiilor şi moravurilor, comparativ cu alte regiuni, a luat iniţiative demne de laudă pentru cinstirea eroilor neamului, marilor personalităţi ale culturii româneşti, sprijinit activitatea societăţilor culturale, a atras condeie de prestigiu ale culturii şi ştiinţei româneşti, a sprijinit activitatea culturală din noile provincii, şi a înţeles menirea, contribuind într-o măsură mare la culturalizarea locuitorilor, şi cimentarea cunoştinţei naţionale a românilor, a dat explicaţii edificatoare pentru a se croi noi îndrumări , potrivit timpului şi împrejurărilor pe care le trăia poporul nostru. Revista a trecut printr-o serie de greutăţi financiare iar altele datorate dispersării forţelor culturale, dar totuşi a rezistat.

,,Pornisem la drum uniţi dar anii ne-au răsfirat. N-am rămas laolaltă decât cei care ne-am osârdit zi de zi cu apariţia ei şi deşi ne zbatem în cumplite nevoi materiale , cu dragostea de muncă pe ogorul culturii şi un prisos de entuziasm, de bine, vom duce dar mai departe revista noastră. Sămânţa ei vom arunca-o în fiecare lună ca o mustrare pentru cei indiferenţi şi răi , ca un îndemn pentru cei setoşi şi buni”. (16)

Note:
1 ,,Revista Moldovei”, anul IV, nr. 11, 22, martie, aprilie, 1925, p. 43.
2 Ibidem, anul V, nr. 4, 1926, p.27,
3 Ibidem , anul I, nr. 1, 1 mai 1921, p.1.
4 Ibidem , anul V, nr.10, 1926, p.2,3.
5 Ibidem ,anul VI,nr.1,2,3, 1926, p.11.
6 Ibidem, anul V, nr.2, 1926, p.41.

7 Ibidem, nr. 1, 1926, p.42.
8 Ibidem, anul IV, nr.8,9, decembrie 1924, ianuarie 1925, p.49.
9 Crudu Tiberiu, ,,Tudor Pamfile” în „Revista Moldovei”, anul III, nr.2-4, iulie, august, 1923, p.70.
10 ,,Revista Moldovei”, anul V, nr.3, 1926, p.25.
11 Ibidem.
12 Ibidem.
13 Ibidem, anul III, nr.1, mai 1923, p.43.
14 Ibidem.
15 Ibidem, anul IV , nr.1, mai ,iunie, 1924, p.3.
16 Ibidem, anul IV , nr.1, mai , iunie, 1924, p.3.