ISTORIA CULTURII
REVISTA ȘCOLII (VIII)
Autor, Prof. Chirica BEȚEANU

În acelaşi context, mai amintim articolul lui Tiberiu Crudu în numărul 3-4-5, din 1930, ,,Gîndul cu care s-a dus Domnul Nicolae Iorga la Românii din America” în care arată că marele savant în SUA, oriunde a găsit un cuib de români, a dat îndemnuri şi sfaturi pe care asistenţii le ascultau smirnă, cu ochii în lacrimi.

,,Porunca Ţării, veniţi acasă”, a fost repetată peste tot, cu un accent în care se amesteca porunca şi cu rugămintea, duioşia şi cu durerea, întocmai ca vorba unei mame deznădăjduite. ,,Veniţi acasă, a fost strigătul său, veniţi aici! Ţara vă cheamă, Ţara are trebuinţă de voi…veniţi şi vă faceţi datoria faţă de ţară. Pământ mai scump şi binecuvântat ca al Ţării Româneşti nu există nicăieri”. (1)

Revista a participat la toate evenimentele culturale din judeţul Botoşani şi din ţară, dând o notă originală contribuţiei sale şi a constituit întotdeauna fermentul iniţiativelor locale.
Revista a dedicat spaţii largi comemorării a 40 de ani, 45 de ani şi 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, a popularizat acţiuni organizate cu acest prilej de societăţile culturale şi din ziarele celelalte. ,,Toată suflarea românească comemorează anul acesta, la 16 iunie, împlinirea a 40 de ani de când s-a stins cea mai curată lumină a geniului nostru naţional Mihai Eminescu”. (2)

Cu prilejul sărbătoririi a 60 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga ,,Prim Ministru şi Ministru al Instrucţiunii Publice” la Botoşani, în ziua de 7 iunie 1931, de Asociaţia Învăţătorilor botoşăneni, în revistă au apărut articole elogioase despre marele savant. (3)

Revista se ocupă de serbările şi spectacolele ce se dau în Botoşani, le publică, le sprijină, în paginile ei apărând deseori cuvinte pentru încurajarea intelectuali locali, pentru popularizarea activităţilor cultural educative ale acestora. Aflăm astfel că la Botoşani ,,Comitetul Sănătăţii” (organizaţie unică în ţară) a organizat ,,colonii de vacanţă”, tabere în ajutorul elevilor săraci la Câmpulung–Bucovina, cu concursul liceului ,,Laurean”, al Şcolii Normale ,,Despina Doamna” şi al Şcolii nr. 5 de fete. A organizat la 24 iunie, orele 4 după amiază, un spectacol ce a avut ,,o strălucire literară şi artistică, cum rar se poate vedea la Botoşani iar publicul extrem de numeros şi select, care a oferit o sală arhiplină, a petrecut 3 ore delicioase de înălţare sufletească neobişnuită”. (4) Aflăm că festivalul a fost deschis de Mihail Sadoveanu care a vorbit despre cronicarul Neculce, iar la sfârşit a citit aşa cum n-ar fi putut citi altul, povestirea ,,Iapa lui Vodă”, din noul său volum ,,Hanul Ancuţei”. (5)

,,Doamna Făgărăşanu a cântat cu o voce superbă o arie din Gioconda şi 3 cântece populare armonizate de A.Zirra, directorul Conservatorului din Cernăuţi. Domnişoara Marcian a acompaniat-o cu mult tact şi fineţe la pian”. (6)

În a treia parte au apărut pe scenă toţi cei 5 literaţi din jurul revistei ,,Viaţa Românească” şi Tiberiu Crudu, scriitorul nostru popular şi mult apreciat ce a fost primit cu ovaţii. George Topârceanu a recitat în mod neîntrecut versurile lui, începând cu ,,Balada bacilului Koch”, apoi alte două poezii de o rară frumuseţe şi fin umor; Ionel Teodoreanu a citit o bucată din mult gustatul său roman ,,La Medeleni”; Demostene Botez a citit eminente versuri din volumele sale, terminând cu ,,Elegie”;Tiberiu Crudu a citit o bucată frumoasă din şezătoarea ,,De pe la noi ce a fost odată”; Mihai Codreanu a citit versuri şi sonete , de o profunzime de cuget măiastră. (7)

În paginile revistei găsim popularizate foarte multe serbări, concerte, conferinţe, la care participă personalităţi culturale din marile oraşe ale ţării. În revistă se mai scriu recenzii, cronici literare, poezii, proză, se popularizează activitatea Asociaţiei corpului didactic (secundar şi primar, din 1930 ambele asociaţii au federalizat), din Botoşani. Revista a apărut până în anul 1943. În anii cât a apărut, a avut şi alţi directori în afară de Nifon Ioan şi C.Iordăchescu şi anume pe I.Ariciuc, I.R.Ionescu, M.D.Vasiliu, M.Apostol .
Revista a fost apreciată pentru activitatea sa multilaterală şi laborioasă, pentru linia sa fermă şi clară. La jubileu, la 10 ani de la apariţia revistei, în 1933, s-a scris retrospectiv: ,,Tribună demnă şi ascultată, «Revista Şcolii», în cei 10 ani de apariţie regulată ne-a condus cu fiecare număr, cuvânt de solidaritate, de îmbărbătare, de luptă şi de îndrumare. Timp de 10 ani ne-a fost sfătuitor preţios şi prieten loial la catedră şi stejar curajos şi neînfrânt în luptat înverşunată dusă pentru revendicarea legitimelor noastre drepturi”. (8)

După cum rezultă din paginile revistei, în primii 6 ani munca s-a făcut fără nici o compensaţie materială, corecturile, recenziile, câte 4 la fiecare coală, se făceau gratuit. Aceeaşi oameni scriau adresele, duceau la poştă coletele.

În 1933, Constantin Iordăchescu în articolul ,,Privind în urmă”, scria: ,,Iată colecţia impunătoare a celor 10 ani în care s-au cristalizat gândurile noastre şi ale tovarăşilor noştri de ieri şi de azi. E mândria vredniciei noastre … o recoltă bogată, grea de rod. Iată citaţiile de la Curtea cu Juri şi Curtea de Apel, iată avertismentul lui Gheorghe Cumpătă pentru articolul «Aspecte din controlul învăţământului primar». Sunt decoraţiile noastre cele mai scumpe. Nu a fost totdeauna presărat cu roze urcuşul nostru în aceşti 10 ani”. (9)

Ecouri despre ,,Revista Şcolii” apar şi în ,,Revista Moldovei” care apreciază consecvenţa şi hotărârea acesteia, aria largă de probleme care apare în paginile ei…

Personalitatea revistei a depăşit graniţele judeţului, fiind foarte cunoscută în întreaga ţară. În numărul 7, 8, 9 din iulie, august, septembrie 1929, este reprodus articolul ,,Citire”, de Teodor Geantă, scris în revista similară din Râmnicul Vâlcea. ,,Apreciem şi pe aici , pe meleagurile Oltului străduitoarea publicaţie botoşăneană «Revista Şcoalei» şi socotim a dovedi aceasta prin interesul cu care o urmărim de multişoară vreme. Iar dacă vreo clasare fericită din parte-ne ar fi pentru conducerea revistei, un stimulent în plus, apoi, procedând în chipul cel mai obiectiv posibil, am aşeza «Revista Şcoalei» în fruntea publicaţiilor noastre similare: Pentru strădania ei; Pentru cinstea ei; Pentru perseverenţa ei; Căci, deşi câteodată a îndreptat spre noi vreo săgeată, apoi aceasta n-a fost niciodată otrăvită. Şi mărturisim că, din discuţiile pe care le-au făcut conducătorii acestei reviste am primit adesea sugestii pe care nu le-am ignorat”. (10)

În perioada interbelică, în actualul teritoriu al judeţului Botoşani, au mai apărut şi alte reviste de cultură care, prin activitatea desfăşurată şi numărul mare de apariţii merită a fi menţionate.

1 – ,,Revista Şcolii”, anul VII, nr. 3, 4, 5, martie, aprilie, mai, 1930, p.10.
2 – Ibidem, anul VI, nr. 5-6, mai 1929, p.3.
3 – Ibidem, anul VIII, nr. 6, 7, 8, iunie, iulie, august 1931, p.3.
4 – Ibidem, anul V,nr. 4, 5, 6, aprilie, mai, iunie, 1928, p.41.
5 – Ibidem, p. 40.
6 – Ibidem.
7 – Ibidem.
8 – Iordăchescu C., La Jubileul ,,Revista Şcolii”, anul X, nr. 11, 12, noiembrie, decembrie 1933, p. 6.
9 – Ibidem, Privind în urmă, în ,,Revista Şcolii”, anul X, nr. 11, 12, noiembrie, decembrie 1933, p.5.
10 – Geantă Teodor, Citire, în ,,Revista Şcolii”, anul VI, nr. 7, 8, 9, 10, iulie-octombrie 1929, p.29.

-Va urma-