Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Scriitori botoșăneni. CONSTANŢA DUNCA-SCHIAU

Foto și text preluate integral din volumul ,,Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic”, autor: Silvia Lazarovici, Editura Agata, Botoșani, 2013 (www.agata.ro)

DUNCA-SCHIAU, CONSTANŢA

DUNCA-SCHIAU, CONSTANŢAn. 16 febr. 1843, Botoşani – m. 192? , Bucureşti

Scriitoare, publicistă, critic muzical. Studii muzicale începute la Bucureşti şi continuate la Viena şi Paris; a obţinut un certificat de „studii înalte” la College de France. În 1862 a terminat şi un curs de pedagogie la Paris. A concertat în ţară şi peste hotare (1863-1896); a ocupat prin concurs catedra de morală şi pedagogie de la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti (1863-1872). În acelaşi an, 1863, a prezentat domnitorului Al.I. Cuza şi Camerei legiuitoare un proiect de organizare a învăţământului pentru fete (Fiicele poporului – memoriu premiat ulterior de domnitor), de care s-a ţinut cont la redactarea legii instrucţiei publice din 1864.

A ţinut conferinţe despre instruirea şi educaţia femeii în mai multe oraşe din ţară, la Viena şi la Budapesta. Ideea de emancipare civilă a femeii este susţinută atât în articolele publicate în revista literară proprie Amicul familiei (Bucureşti, 1863-1865, 1868), cât şi în lucrarea apărută mai târziu, Feminismul în România (1904). A scris piese de teatru, romane, poezii şi a făcut traduceri din literatura universală, multe dintre acestea apărute iniţial în revista Amicul familiei. În 1890 i se joacă la Teatrul „Pastia” din Iaşi comedia într-un act Deputatul mut.

A mai colaborat la revistele: Familia (Oradea), Foaie pentru minte, inimă şi literatură (Braşov), Foaia femeii, Tribuna literară, Telegraful român, Transilvania (Sibiu) ş.a. A mai semnat şi Camille d’Alb, E. d’Albon, E.D. Albon, C. de Dunca, C.D., Xanta.

Membră a „Societăţii literaţilor” din Paris, a „Atheneului pentru litere, ştiinţe şi arte” din Paris, a „Societăţii pentru încurajarea literelor şi ştiinţelor în Franţa”.

Figurează în antologia Din istoria feminismului românesc/Şt. Mihăilescu (vol. 1, Iaşi: Polirom, 2002).

OPERA: Elena (roman, în lb. fr.; Paris: E. Dentu, Edit. Libr. de la Societ. des Gens de Lettre, 1862; în lb. română, în Amicul familiei, Bucureşti, 1863), Femeia femeii (Bucureşti: Typographia Statului, 1863), Martira inimei (teatru; Bucureşti: Typographia Statului, 1870), Motiv de despărţenie sau Deputatul mut (comedie; Bucureşti: Imprimeria Statului, 1870 – corect. 1871), La Alma. Poveşti noi pentru copii (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1881), Feminismul în România (Bucureşti: Tip. Thoma Basilescu, 1904).

Traduceri: Ducesa de Duras – Urica sau Africana în Francia (Iaşi: Tip. Buciumul român, 1858), D. Gastinneau – Loteria socială (Iaşi: Tip. Buciumul român, 1858), Baladă chineză (Amicul familiei, nr. 5-6, 1863), Ossian – Cântece din Selma (Amicul familiei, nr. 13, 1863); Hing-Lo-Tou. Nuvelă chineză (Amicul familiei, nr. 17-24, 1863), V. Hugo – Oda VI (Amicul familiei, nr. 12, 1864), J.B. Rousseau – Psalmul XLVIII, Ode (Amicul familiei, nr. 13-14, 1864), Malherbe – Ode (Amicul familiei, nr. 13-14, 1864); Fabule şi apologii indiene (Amicul familiei, nr. 13-14, 1864), A. Puşkin – Mozart şi Salieri (Amicul familiei, nr. 14, 1864).

REFERINŢE:

CHENDI,I. Fragmente. – Bucureşti: Minerva, 1905; ŞTREMPEL,G. (coord. gen.) Bibliografia românească modernă (1831-1918), vol. 2: (D-K). – Bucureşti: Editura Academiei R.S. România, 1986; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; CREŢU,S. DUNCA-SCHIAU, Constanţa în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 2002; CRAIA,S. Dicţionarul ziariştilor români. – Bucureşti: Meronia, 2007; BĂLUŢĂ,I. La bourgeoise respectable… – Bucureşti: Editura Universităţii Bucureşti, 2008; BURŢA-CERNAT,B. Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică. – Bucureşti: Cartea Românească, 2011.
*
IOVIŢĂ,I. Constanţa de Sajo, Aurora română, nr. 22, 1864; HASDEU,B.P. D-şoara Constanţa Dunca, Columna lui Traian, nr. 50, 1870; XENOPOL,A.D. Conferinţa domnişoarei Constanţa Dunca asupra „Femeii”, Convorbiri literare, nr. 13, 1870; VÂRGOLICI,ŞT.G. Const. Dunca, „Martira inimei”, Convorbiri literare, nr. 3, 1871; BEJENARU,I. Constanţa Dunca – Schiau, Caiete botoşănene, nr. 6, 1984 (Ateneu).

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 26 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5