Foto și text preluate integral din volumul ,,Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic”, autor: Silvia Lazarovici, Editura Agata, Botoșani, 2013 (www.agata.ro)

DUNCA-SCHIAU, CONSTANŢA

n. 16 febr. 1843, Botoşani – m. 192? , Bucureşti

Scriitoare, publicistă, critic muzical. Studii muzicale începute la Bucureşti şi continuate la Viena şi Paris; a obţinut un certificat de „studii înalte” la College de France. În 1862 a terminat şi un curs de pedagogie la Paris. A concertat în ţară şi peste hotare (1863-1896); a ocupat prin concurs catedra de morală şi pedagogie de la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti (1863-1872). În acelaşi an, 1863, a prezentat domnitorului Al.I. Cuza şi Camerei legiuitoare un proiect de organizare a învăţământului pentru fete (Fiicele poporului – memoriu premiat ulterior de domnitor), de care s-a ţinut cont la redactarea legii instrucţiei publice din 1864.

A ţinut conferinţe despre instruirea şi educaţia femeii în mai multe oraşe din ţară, la Viena şi la Budapesta. Ideea de emancipare civilă a femeii este susţinută atât în articolele publicate în revista literară proprie Amicul familiei (Bucureşti, 1863-1865, 1868), cât şi în lucrarea apărută mai târziu, Feminismul în România (1904). A scris piese de teatru, romane, poezii şi a făcut traduceri din literatura universală, multe dintre acestea apărute iniţial în revista Amicul familiei. În 1890 i se joacă la Teatrul „Pastia” din Iaşi comedia într-un act Deputatul mut.

A mai colaborat la revistele: Familia (Oradea), Foaie pentru minte, inimă şi literatură (Braşov), Foaia femeii, Tribuna literară, Telegraful român, Transilvania (Sibiu) ş.a. A mai semnat şi Camille d’Alb, E. d’Albon, E.D. Albon, C. de Dunca, C.D., Xanta.

Membră a „Societăţii literaţilor” din Paris, a „Atheneului pentru litere, ştiinţe şi arte” din Paris, a „Societăţii pentru încurajarea literelor şi ştiinţelor în Franţa”.

Figurează în antologia Din istoria feminismului românesc/Şt. Mihăilescu (vol. 1, Iaşi: Polirom, 2002).

OPERA: Elena (roman, în lb. fr.; Paris: E. Dentu, Edit. Libr. de la Societ. des Gens de Lettre, 1862; în lb. română, în Amicul familiei, Bucureşti, 1863), Femeia femeii (Bucureşti: Typographia Statului, 1863), Martira inimei (teatru; Bucureşti: Typographia Statului, 1870), Motiv de despărţenie sau Deputatul mut (comedie; Bucureşti: Imprimeria Statului, 1870 – corect. 1871), La Alma. Poveşti noi pentru copii (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1881), Feminismul în România (Bucureşti: Tip. Thoma Basilescu, 1904).

Traduceri: Ducesa de Duras – Urica sau Africana în Francia (Iaşi: Tip. Buciumul român, 1858), D. Gastinneau – Loteria socială (Iaşi: Tip. Buciumul român, 1858), Baladă chineză (Amicul familiei, nr. 5-6, 1863), Ossian – Cântece din Selma (Amicul familiei, nr. 13, 1863); Hing-Lo-Tou. Nuvelă chineză (Amicul familiei, nr. 17-24, 1863), V. Hugo – Oda VI (Amicul familiei, nr. 12, 1864), J.B. Rousseau – Psalmul XLVIII, Ode (Amicul familiei, nr. 13-14, 1864), Malherbe – Ode (Amicul familiei, nr. 13-14, 1864); Fabule şi apologii indiene (Amicul familiei, nr. 13-14, 1864), A. Puşkin – Mozart şi Salieri (Amicul familiei, nr. 14, 1864).

REFERINŢE:

CHENDI,I. Fragmente. – Bucureşti: Minerva, 1905; ŞTREMPEL,G. (coord. gen.) Bibliografia românească modernă (1831-1918), vol. 2: (D-K). – Bucureşti: Editura Academiei R.S. România, 1986; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; CREŢU,S. DUNCA-SCHIAU, Constanţa în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 2002; CRAIA,S. Dicţionarul ziariştilor români. – Bucureşti: Meronia, 2007; BĂLUŢĂ,I. La bourgeoise respectable… – Bucureşti: Editura Universităţii Bucureşti, 2008; BURŢA-CERNAT,B. Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică. – Bucureşti: Cartea Românească, 2011.
*
IOVIŢĂ,I. Constanţa de Sajo, Aurora română, nr. 22, 1864; HASDEU,B.P. D-şoara Constanţa Dunca, Columna lui Traian, nr. 50, 1870; XENOPOL,A.D. Conferinţa domnişoarei Constanţa Dunca asupra „Femeii”, Convorbiri literare, nr. 13, 1870; VÂRGOLICI,ŞT.G. Const. Dunca, „Martira inimei”, Convorbiri literare, nr. 3, 1871; BEJENARU,I. Constanţa Dunca – Schiau, Caiete botoşănene, nr. 6, 1984 (Ateneu).