n. 17 iul. 1823, Botoşani – m. 8 aug. 1885, Târgu Frumos

Poet, publicist. Descendenţă boierească, totuşi fără studii, doar clasele primare în localitatea natală. S-a ocupat în general de moşia familiei şi numai patru ani a deţinut funcţia de copist la Departamentul Dreptăţii din Iaşi. A luat parte la mişcarea revoluţionară de la 1848.

A colaborat la periodicele vremii cu versuri patriotice, satirice sau de dragoste, precum şi cu articole în care şi-a susţinut ideile politice: Almanah pentru români, Amicul familiei, Bondarul, Buciumul, Cimpoiul, Curierul, Dacia, Familia, Figaro, Foaia Societăţii pentru literatură şi cultură în Bucovina, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Foiţa de istorie şi literatură, Ghimpele, Gura satului, Nichipercea, Noua revistă, Perdaful, Reforma, Sarsailă, Secolul, Steaua Dunării, Steluţa, Timpul, Zimbrul şi Vulturul.

Figurează în antologiile: Armonii de la 14 Martie şi 10 Mai 1881 (Iaşi: Edit. Tipo-Lit. H. Goldner, 1881), Poesii ale scriitorilor din epoca Unirii (Vălenii de Munte: Neamul Românesc, 1909), Patrie şi libertate: din poezia anilor 1840–1880, vol. 2 (Bucureşti: E.S.P.L.A., 1958), Fabule alese (Bucureşti: Regis, 1999), Fabule (Bucureşti: Profile Publishing, 2002).

OPERA: Poezii (Iaşi: Tip. Buciumul Român, 1862), Un ajutoriu la timp (dramă; Iaşi: Tip. Buciumul Român, 1863), Brânduşe române (poezii nuoi; Iaşi: Impr. Adolf Bermann, 1868), Secretu pentru sexu frumos (poezii; Iaşi: Impr. A. Bermann, 1869), Rarişa sau Cerdacul lui Ferenţ (poemă istorică; Iaşi: Impr. Adolf Bermann, 1869; ed. a 2-a, Iaşi: Tip.-Litogr. Goldner, 1879), Muza şi casieria (Iaşi: Tip. D. Gheorghiu, 1870), Poezii. Epistole (Iaşi: Tip. lucrătorului D. Gheorghiu, 1871), Odagiul şi Rândaşul grădinei primăriei (cânticele comice; Iaşi: Impr. A. Bermann, 1872), Fabule, glume şi anecdote (Iaşi: Tip. D. Gheorghiu, 1873), Odagiul socru sau Vasilică dragul tatei (cânticel; Iaşi: Impr. D. Gheorghiu, 1873), Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi (canţonetă; Iaşi: Tipo-Litogr. H. Goldner, 1875), Văduva Carpaţilor (tragedie în două acte şi în versuri; Iaşi: Tip. Th. Balassan, 1879), Berchea (dramă istorică; Iaşi: Typ. Goldner, 1879).

REFERINŢE:

POP,V.GR. Conspect asupra literaturii române şi scriitorilor ei de la început şi până astăzi, în ordine cronologică, vol. 1. – Bucureşti: Tip. Grecescu, 1875; CĂLINESCU,G. Gh. Tăutu în Istoria literaturii române, vol. 2. – Bucureşti: Editura Academiei R.S. România, 1968; VÂRGOLICI,T. Retrospective literare. – Bucureşti: E.L., 1970; MAFTEI,I. Personalităţi ieşene, vol. 5. – Iaşi: C.C.E.S., 1985; CĂLINESCU,G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. – Craiova: Editura Vlad & Vlad, 1993; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; TEODOROVICI,C. TĂUTU, Gheorghe în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 2002; TEODOROVICI,C. TĂUTU, Gheorghe în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 6: S-T. – Bucureşti: Univers Eniclopedic, 2007; ROTUNDU-DÂNGEANU,I. Masoneria botoşăneană: scurt istoric. – Botoşani: Agata, 2009.

*

***Portret al lui G. Tăutu, Familia, XV, 1879; [Necrolog], Familia, XXI, nr. 37, 1885; SPERANŢIA,T.D. Fabula în genere şi fabuliştii români în specie, Analele Academiei Române, Seria 2, Tom 14, Mem. Secţ. Lit., 1892; ***George Tăutu, Albine şi viespi, nr. 3, 1893; BAICULESCU,G. Literatura lui George Tăutu, Adevărul literar şi artistic, nr. 142, 1923; BOGDAN-DUICĂ,G. Tăutu-Beldiman-Negruzzi, Făt-Frumos, nr. 5, 1930; CĂLINESCU,G. Material documentar, Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, nr. 1, 1961; MAXIMIUC,I. Publicaţii şi publicişti din nordul Moldovei (I), Hierasus, vol. 5, 1983; BEJENARU,I. George Tăutu, Caiete botoşănene, nr. 11, 1986 (Ateneu).