n. 20 sept. 1896, Bucureşti – m. 2 iun. 1975, Bucureşti

Poet, dramaturg şi ziarist. Descendent al familiei de boieri moldoveni Callimachi. A absolvit Facultatea de Drept din Paris.

A participat la luptele de la Oituz, la sfârşitul războiului aflându-se în Regimentul 10 Roşiori. Devine pasionat de gazetărie şi politică, înscriindu-se în rândurile Partidului Naţional Ţărănist Democrat.

A condus publicaţii de prestigiu în perioada interbelică: director al revistei Punct din Bucureşti (15 nov. 1924 – 7 mart. 1925) şi al ziarelor de orientare antifascistă: Glasul nostru, Clopotul (iun. 1933 – dec. 1934), Soarele (25 aug. – 13 oct. 1935), Horia (săpt., 27 iul.-7 sept. 1936) din Botoşani şi Raza din Bucureşti (28 iul. – 18 aug. 1935) ; colaborări la: Adevărul, Chemarea, Cuvântul liber, Dimineaţa, Drumul nostru, Facla, Flacăra, Gazeta literară, Informatorul, Luceafărul, Lumea bazar, Opinia publică, Orizont, Premiera, Presa noastră, Scânteia, Studii, Veac nou şi la revista franceză La Clarté. Împreună cu B. Fundoianu, Armand Pascal şi Sandu Elias a întemeiat gruparea de teatru modern „Insula”. În anii ’30 a devenit membru al Partidului Comunist, activând apoi în cadrul „Comitetului Naţional Antifascist din România” (membru fondator, 1933) şi al Asociaţiei Amicii U.R.S.S. (1934), făcând din publicaţiile pe care le-a condus o tribună de luptă, demascând fascismul şi atacând pe guvernanţi, apărând drepturile celor oprimaţi. Pentru pamfletul Căderea Babilonului, publicat în paginile Clopotului botoşănean (1933), a făcut şi un an de detenţie (în 1934 a fost judecat şi condamnat de Tribunalul din Botoşani, iar în martie 1935 a fost achitat de Curtea de Apel din Iaşi), porecla cunoscută în acea perioadă fiind Prinţul Roşu. Între anii 1937-1939 a făcut parte din „Comitetul mondial împotriva războiului şi fascismului”, întemeiat în Franţa de H. Barbusse şi P. Vayllant-Coutourier. Întors în ţară, este internat în lagărele de la Miercurea Ciuc, Caracal şi Târgu Jiu (1940-1941). I s-a fixat domiciliu obligatoriu la locuinţa din Bucureşti. Participă la al Doilea Război Mondial pe frontul rusesc, ca ofiţer de cavalerie în Regimentul Trei Călăraşi (1941-1944). După 1944 a lucrat ca redactor la Victoria, în conducerea Radioului, a sindicatului ziariştilor (oct. 1944), secretar la secţia de presă în cadrul A.R.L.U.S. (dec. 1944) şi la Ministerul Propagandei (1945). Între anii 1948 – 1963 a îndeplinit funcţia de director al Muzeului Româno-Rus.

Figurează în Antologia literaturii române de avangardă/ S. Pană (Bucureşti: E.P.L., 1969).

 OPERA: Frunze (versuri; Bucureşti: Socec, 1920), Tăceri imobile (versuri; Bucureşti: Socec, 1921), Alb şi negru (versuri; Bucureşti: Tip. Reforma socială, 1927), Erotice (versuri; Botoşani: Tip. C. Marcovici, 1933), Despre locul de baştină al neamului Calmăşul – Callimachi (Botoşani: Tip. C. Marcovici, 1934), Trecutul norodului românesc în lumina adevărului (Botoşani: Argus, 1935), Despre răscoala lui Tudor Vladimirescu (Bucureşti: Tip. Moderna, 1937), Logodnica lui Wolfgang (teatru; Bucureşti: Tipo-Litografia Ţăranu, 1945), Din cărţi vechi: pagini privitoare la istoria românilor (Bucureşti: Universul, 1946), La margine de hotar (Bucureşti: Tipo-Litografia Ţăranu, 1946), Octombrie 1917 (poem; Bucureşti: Orizont, 1946), Aevea (poeme; Bucureşti: Tip. Steaua Artei, 1947), Pagini inedite despre Moldova. Însemnările unui călător străin din întâia parte a veacului al XIX–lea la Bucureşti (Bucureşti: Institutul de Istorie Naţională: Monitorul Oficial, 1947), Poeme (Bucureşti: Orizont, 1948), Scurtă prezentare a unor documente inedite de la Muzeul Româno-Rus privind legăturile româno-ruse (Bucureşti, 1949), Căderea Babilonului (publicistică: 1925-1937; Bucureşti: E.S.P.L.A., 1956), Un călător prin U.R.S.S. (Bucureşti: E.S P.L.A., 1960), Ritmuri de clopote (antologie de versuri; Bucureşti: E.P.L., 1968), La răscruce de vremuri (roman; Bucureşti: Anima, 2009), Republica Tu-Tu (roman; Bucureşti: Anima, 2010); în colab.: Călători şi scriitori străini despre evreii din Principatele româneşti (Iaşi: Institutul de arte grafice Brawo, 1935), Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera în imagini (album; Bucureşti: Muzeul Româno-Rus, 1963), Démètre Cantemir (ed. fr.; Bucureşti: Meridiane, 1966).

Traduceri: A. de Musset – Cu dragostea nu-i de glumit (comedie, în colab.; Bucureşti: E.S.P.L.A., 1956), Opere alese (în colab.; Bucureşti: Editura pentru Literatură Universală, 1969).

 REFERINŢE:

 CROHMĂLNICEANU,OV.S. Literatura română şi expresionismul. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1971; PELTZ,I. Amintiri din viaţa literară. – Bucureşti: Cartea Românească, 1974; POPA,M. Dicţionar de literatură română contemporană. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Albatros, 1977; TUDORAN,D. Biografia debuturilor. – Iaşi: Junimea, 1978; BUCUR,M. Scarlat Callimachi în Literatura română contemporană, vol. 1. – Bucureşti: Editura Academiei R.S. România, 1980; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; PIRU,AL. CALLIMACHI Scarlat în Dicţionarul scriitorilor români, vol.1: A-C.- Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995; BÂRNA,V. Între Capşa şi Corso. – Bucureşti: Albatros, 1998; TUDORAN,D. Onoarea de a înţelege: interviuri. – Bucureşti: Albatros, 1998; TUDOROVICI,D. Amurgul nobililor. – Bucureşti: Editura PRO, 1998; MANU.E. Istoria poeziei româneşti moderne şi moderniste, vol. 2. – Bucureşti: Curtea Veche Publishing, 2004; PAIU,C. CALLIMACHI, Scarlat în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 2: C-D. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2004; SASU,A. Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. 1: A-L. – Piteşti: Paralela 45, 2006; CRAIA,S. Dicţionarul ziariştilor români. – Bucureşti: Meronia, 2007; TĂNASE,S. Avangarda în arhivele Siguranţei. – Iaşi: Polirom, 2008; POPA,M. Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. 1. – Bucureşti: Semne, 2009.
*
JEBELEANU,E. Scarlat Callimachi, Revista Fundaţiilor Regale, nr. 7, 1946; JEBELEANU,E. „Căderea Babilonului”, Gazeta literară, nr. 10, 1956; DRAGU,M. „Căderea Babilonului”, Contemporanul, nr. 8, 1957; BREBAN,N. „Un călător prin U.R.S.S.”, Gazeta literară, nr. 48, 1960; VARVARA,B. „Un călător prin U.R.S.S.”, Veac nou, nr. 46, 1960; CRIŞAN,C. Scarlat Callimachi, Luceafărul, nr. 47, 1966; ROLL,ŞT. Despre Avangarda literară românească, Astra, nr. 1, 1967; TUDORICĂ,AL. Punct, Analele Universităţii Bucureşti. Ştiinţe sociale. Filologie, vol. 17, 1968; DINU,GH. Prietenul, Contemporanul, nr. 40, 1972; CALLIMACHI,S. Din zori spre asfinţit, Luceafărul, nr. 13, 1973; BIBERI,I. Scarlat Callimachi, România literară, nr. 23, 1975; LĂCUSTĂ,I. Strămoşii mei au fost răzeşi: [interviu], Magazin istoric, nr. 9, 1975; BEJENARU,I. Scarlat Callimachi, Caiete botoşănene, nr. 4, 1984 (Ateneu); MAXIMIUC,I. Publicişti de vază în ziarul „Clopotul” din Botoşani, Hierasus, vol. 6, 1986; BÂRNA,V. Centenar Scarlat Callimachi.Prinţul Roşu a luptat la Oituz…, România literară, nr. 44, 1996; SOARE,O. Patria minunilor înfăţişată în grabă, Vatra, nr. 10, 2006; SĂRARU,AL. Prinţul Roşu la răscruce de vremuri, Clipa, dec. 2009; CIOCULESCU,B. Şi una şi alta, Acolada, nr. 1, 2010; PĂRPĂUŢĂ,R. „La răscruce de vremuri”, Ziarul de Iaşi, 14 ian. 2010; SĂNDULESCU,AL. Iluziile şi falsurile Prinţului roşu, Ex Ponto, nr. 2, 2010; BEJENARU,I. Arhivele Stânceştilor – Textul şi mesajul unei corespondenţe, Luceafărul (Botoşani), nr. 7, 2011.