Prefață la cartea La o ceașcă de bârfă, autor Traian Calancia; Botoșani: Agata, 2024.

Cunosc bine, și de mult, spiritul a două comunități, Săveni și Drăgușeni, vecine și apropiate localități botoșănene de locul meu natal; dar, de aici, și doi oameni deosebiți, „cu carte”, intelectuali de vază, prof. Traian Calancia (n. Hănești) și jr. Teodor Jacotă (n. Drăgușeni), prozatori – poeți – epigramiști,  creatori de artă literară pentru cei „care știu carte”. Le cunosc opera amândurora! Ambii fac cinste ținuturilor botoșănene, cu onoare ocupând un loc în volumul ,,Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic. Ed.def.”, Silvia Lazarovici, Ed. Agata-2022.

În cartea de față, ”La o ceașcă de bârfă”, Agata – 2024, Traian Calancia ne introduce la o colecție nouă de scrieri scurte, Proză (prima secțiune), Versuri și Vorbe cu tâlc (a treia secțiune). Autorul a ales  să scrie proză scurtă de satiră și umor în loc de alte forme literare, cum ar fi romanele.  Motivația, explicată prin cuvântul de început, are în vedere numirea povestirilor sale „proză scurtă de satiră și umor” (genul literar) pentru a evita discuțiile (criticilor) despre clasificarea lor ca schițe, nuvele, pamflete sau scheciuri. Subiectele povestirilor sunt inspirate din viața de zi cu zi, pe care autorul le „cosmetizează” și le „condimentează” pentru a le face mai plăcute și mai realiste. Cartea este un amestec de stiluri, fiind incluse și versuri, vorbe cu tâlc și snoave. E o „salată asortată”, similară cu diversele ingrediente din gastronomie! Totul este presărat cu umor și autoironie, autorul făcând glume despre preferințele cititorilor și justificarea proprii sale decizii de a nu scrie un roman, pentru că proza scurtă este mai accesibilă și mai potrivită pentru cititorii care nu au mult timp la dispoziție.

Conținutul cărții reflectă o abordare relaxată și plină de umor cu accent pe accesibilitate și plăcerea lecturii. Scrisă cu har și dar de a provoca atracția plăcerii de-a o citi, Traian Calancia reușește să creeze, în primul rând, o imagine puternică a stării umane cu toate complicitățile și contradicțiile ei. După o lectură completă, dobândești, fără să vrei, o stare care te face să meditezi și să te întrebi despre propriile alegeri și trăiri. Descrierea nopții, cu ploii, și a întunericului îți creează o atmosferă melancolică și misterioasă; te cutremuri, simți frigul și disconfortul. Secvențele cu sentimente,  ale protagoniștilor sau ale personajelor din povestiri, lacrimile, regretele și mustrările de conștiință sugerează povești de viață pline de griji, atitudini, alegeri și consecințe. Uneori, lumea cărții lui Traian Calancia se confruntă cu singurătatea și cu oboseala fizică și emoțională, unde relațiile cu femeile aduc, în prim-plan, vulnerabilitatea și frustrarea, când se simte incapacitatea de a se confrunta cu dilemele legate de sănătate și vârstă. O reflecție despre viață și destin din povești profunde și pline de introspecție: (…) Oamenii pe lângă care trecea arătau obosiți şi preocupați de ceva grav, cu mutrele încrâncenate, crispați și distanți, fără veselia și zâmbetul caracteristic omului de la munte care cică n-ar prea duce lipsă de nimic. (…). Frumoasa lor gărişoară construită în stil oriental era pleoștită şi dărăpănată arătând ca după război. (…) La intrarea principală, așezați pe prag, câțiva ţigani gălăgioși jucau zaruri certându-se penibil. (…) Doamne, unde era orășelul de altădată, unde erau oamenii de altădată, cine şi ce anume putuse să declanșeze acest dezastru ecologic, pe care-l urmărise de la fereastra trenului, pe tot parcursul drumului, până acasă? (…) imagine dezolantă şi zguduitoare a fostelor întreprinderi şi fabrici. …. Ce se întâmplă Fane? Ce e cu lumea asta? Ce e cu mutrele astea blazate și oțetite? Unde e spiritul de echipă și mândria națională?…(…) Electoratul nostru e neinstruit și, deci, neorientat. (…) Acum nu avem primar. (…). (Întoarcerea fiului risipitor). Totuși, autorul nu lasă cititorul să se prăpădească, și înjghebează  combinațiile dintre amuzant și umor, pentru că nu-i așa cum spunea și Radio Erevan: ”Există soluții la toate” (Există soluții). Și, mai descoperim că și fantomele au problemele lor specifice (Fantome). Totul depinde și de diplomația indivizilor, a comunităților prin reprezentanții aleși, când minciunile bine plasate împacă dușmănii de veacuri și rezolvă interese strategice de grup.

În povestirile Domniei sale  se explorează atent complexitatea dintre adevăr și minciună, evidențiind că adevărul nu este întotdeauna cunoscut în totalitate. Aici, Traian Calancia subliniază mesajul că frica de a prezenta adevărul poate fi un factor important în această situație. În special, se referă la acele adevăruri care stau în spatele minciunii și care, dacă ar fi dezvăluite, ar putea schimba situații sau chiar destine. Cei care ascund adevărul sunt adesea cei puternici, cei cu bani, relații sau funcții. În contrast, cei care ar putea scoate adevărul la lumină sunt deseori subiecți mai puțin influenți, a căror existență este legată de cei care mint. Așadar, ni se prezintă un exemplu concret în care un funcționar, deși știe că are dreptate, alege să nu spună adevărul șefului său pentru a-și proteja poziția. Minciuna, în acest caz, este considerată utilă și chiar încurajată. (Împăcarea). Această analiză subliniază complexitatea relației dintre adevăr și minciună, precum și dilemele etice și pragmatice cu care ne confruntăm în comunicare și luarea deciziilor. În concluzie, dilema dintre adevăr și minciună este omniprezentă în viața noastră de zi cu zi, iar deciziile pe care le luăm în astfel de situații pot avea un impact semnificativ asupra noastră și a celor din jur.

Interesantă este povestea unde Haimovici blănarul a reușit să împace doi țărani înstăriți, Gheorghe și Arvinte, care se certau și se amenințau reciproc. Folosind tehnica minciunii sfruntate, Haimovici a creat o situație în care fiecare dintre ei credea că celălalt își schimbase părerea și dorea să se împace. Astfel, cei doi dușmani au ajuns să se privească cu suspiciune, dar să fie deschiși să renunțe la conflict. Povestea subliniază abilitatea omului de a manipula situația și de a folosi minciuna pentru a obține un scop pozitiv, când conflictele pot fi rezolvate prin intermediul diplomației și al comunicării dibace.

În Îngeri cu față umană mesajul autorului este profund și plin de înțelepciune. Aici descoperim că, în viața de zi cu zi, găsim oameni care, fără să fie îngeri în sensul semanticii corecte, au darul de a fi sprijinitori, ascultători și sfătuitori pentru cei din jur, care pot privi dincolo de cusururi și care îți păstrează secretele. Această situație are un impact pozitiv în viața altora și pot salva relații, oferă sfaturi și contribuie la bunăstarea altor oameni. A fi un om care promovează pacea, liniștea și înțelegerea este o calitate rară și valoroasă. Aceasta este concluzia autorului botoșănean,  înzestrat cu o gândire clară, unde facerea de bine nu ar trebui să fie o afacere, ci o faptă naturală, făcută din inimă.

Conținutul cărții de față, în general, poate fi pus în contextul multor situații din viața reală, pe teme ca:
Politica și diplomația. Liderii politici și diplomații adesea navighează prin situații delicate, unde adevărul complet poate avea consecințe negative. Diplomația implică adesea abordarea subtilă a problemelor, menținerea relațiilor și evitarea conflictelor deschise, chiar dacă acest lucru înseamnă să nu spună întotdeauna adevărul în mod direct.
Carieră și afaceri. În mediul de afaceri, oamenii pot fi tentați să ascundă adevărul pentru a-și proteja poziția sau pentru a obține avantaje. De exemplu, un angajat ar putea să nu spună șefului că o anumită strategie nu funcționează, pentru a nu-și pune în pericol cariera.
În relațiile personale, oamenii pot alege să nu spună adevărul pentru a evita conflicte sau pentru a proteja sentimentele celorlalți. De exemplu, cineva ar putea să nu spună partenerului că nu-i place o anumită trăsătură a personalității sale, pentru a menține armonia în relație.
Mass-media și manipularea informațiilor. Jurnaliștii și editorii pot alege să nu dezvăluie anumite informații pentru a menține o anumită imagine sau pentru a evita repercusiuni. Acest lucru poate afecta modul în care publicul percepe evenimentele și persoanele implicate.

Prin acest mod de abordare a realității, mai în toate cărțile Domniei  sale, publicate până acum, Traian Calancia își cere drepturile de a fi respectat ca intelectual onest și priceput, cu har divin în ale scrisului literar!

Ion Istrate
Botoșani, 13 Aug. 2024