Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    SE ÎNTÂMPLA ODATĂ PE VALEA ZELETINULUI (II). Medic Ecaterina Brăescu – Stănică, Safta Tălmăceanu- profesoară

     

    Elena Petriman, Membră UZPR – Iași


    Dacă medicul, profesorul, scriitorul și omul de știință C. Dimoftache Zeletin nu s-ar fi străduit să-și afle originile, nu ar fi existat o carte despre familia Brăescu din Burdusaci, pe Valea Zeletinului, și nimeni nu ar fi știut câte personalități a dat acestei țări familia Brăescu.

    Despre căsătoria dintre Neculai Brăescu și Safta Ciochină am făcut vorbire. Despre cei patru copii ce au supraviețuit bolilor, nu am terminat vorbirea.  

    Al doilea copil al soților Neculai Brăescu și Safta Brăescu, născută Ciochină, este Dumitru Brăescu, născut în anul 1861 și decedat în anul 1911. Acesta s-a căsătorit cu Aglaia Popovici, tot din Burdusaci și tot din familie de oameni cu stare. ( născută în 1864- decedată în 1898). Din această căsătorie a rezultat Nicolae Brăescu, care se căsătorește cu Natalia Gociu, tot din Burdusaci.

    De remarcat că numele de Gociu mai persistă și azi în Burdusaci. Descopăr că o Natalia Gociu a fost căsătorită cu vărul bunicii Casandra! Ce legătură să fi fost cu Natalia, devenită cumnată de văr cu bunica? Această Natalia a fost căsătorită cu Neculai Stelea, din căsătoria lor au rezultat mai mulți copii, un fiu, cu numele tot de Neculai, a fost căsătorit cu Maria Groza din Burdusaci. Rămasă văduvă, ,,mama Maria” și-a crescut singură cei cinci copii, un fiu purtând numele tot de Neculai Stelea. Un altuia i s-a dat numele de Cezar, după străbunicul din care se trăgea. Dar nu despre Stelea, ruda bunicii, era intenția mea de a scrie, ci despre Natalia Gociu, căsătorită cu Nicolae Brăescu, ruda lui C. Dimoftache Zeletin, prin bunica sa, Profira Brăescu.

     Nu-mi ieșea genealogia, pentru că nu se putea să existe două de Natalia Gociu, cu soți diferiți. Numai de nu cumva Natalia Gociu a încheiat două căsătorii, ceea ce este exclus pentru acele timpuri în care familia era sfântă. Așa că extind cercetările și descopăr că, de fapt, Natalia Gociu, cea căsătorită cu Nicolae Brăescu, era nepoată de frate Nataliei Gociu, cea căsătorită cu Neculai Stelea. Prin urmare, era vară cu toți copiii rezultați din căsătoria lui Neculai Stelea, vărul bunicii, cu Gociu Natalia. Nu cunosc decât doi fii, despre care am auzit pomenindu-se în casa noastră: Neculai și Ștefan. Primul- e cel care a murit de tânăr și a fost căsătorit cu Maria Groza, al doilea fiu e cel care a murit pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost căsătorit cu Bogza Catinca, au avut doar un fiu, Gheorghe Stelea. 

    Din căsătoria lui Nicolae Brăescu cu Natalia Gociu a rezultat o fată, care s-a născut la 27 noiembrie 1915, în Oncești, județul Bacău. De aici, fiica a plecat la studii în București, unde s-a căsătorit și a luat numele de Stănică. A devenit medic în București și a menținut legătura de rudenie cu medicul și profesorul universitar C. Dimoftache Zeletin. Cu familia celor proveniți din familia Gociu nu știu să fi menținut vreo legătură de rudenie, nu am auzit să fi pășit prin Burdusacii din care se trăgea după ambii părinți.  

    Lipsa legăturii cu Burdusacii s-ar explica prin faptul că Nicolae Brăescu a fost învățător la Oncești, unde s-a stabilit cu soția, iar fiica nici nu a știut de Burdusaci, ori a pierdut legătura cu Burdusacii tatălui ei. Această legătură a fost restabilită prin intermediul medicului C. Dimoftache Zeletin, care s-a străduit să cerceteze arborele genealogic al familiei postelnic Simion și Balașa Brăescu.

     Cei doi veri de rang III s-au cunoscut la București și chiar au făcut schimb de fotografii ale familiilor din care se trăgeau, dovadă a faptului că-n inima lor tot mai pulsa un sânge de burdusăcean, din neamul Brăescu.

    În final, ca să închei cu toți patru copiii lui Neculai și Safta Brăescu, trebuie să adaug că a existat și o fată- Tinca- născută la 1878- care a trăit până în anul 1929 și a fost căsătorită Oprișan. 

    Fiica soților Oprișan, pe nume  Safta, după numele bunicii Safta Ciochină, a fost căsătorită Tălmăceanu și a fost profesoară la Blaj. La Safta Tălmăceanu, nepoată de soră a medicului Alexandru N. Brăescu, a găsit C. Dimoftache Zeletin o fotografie ce-l reprezintă pe doctorul Brăescu. Posibil ca fotografia să fie executată la Slănic Moldova, în tinerețile medicului Al. Brăescu. 

    Închei aici vorbirea mea despre prima ramură a soților Simion postelnicul și Balașa Brăescu, refugiați din calea Ducăi Vodă și stabiliți la Burdusaci, pe Valea Zeletinului.

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5