Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Șfichi și pentru revista  Formula As care, scuze,  în premieră admite pornografia lui, cu copiii, acces la citit?

    Șfichi la „Un țăran genial –BADEA ALEXANDRU din ȘANȚ, la 82 de ani încă actor de bază al Teatrului cu text nescris dar cu vorbe alunecoase, porcoase, vicioase, vulgare, spuse în gura mare, ca la Ziar, șfichi și pentru revista  Formula As care, scuze,  în premieră admite pornografia lui, cu copiii, acces la citit?

     

                  Moto din aduceri aminte: Scandal la gala „Mihai Eminescu”. Poeta Medeea Iancu a recitat un poem manifest, considerat vulgar,  încât, drept protest, a ieșit lumea din sală, iar presa a scris „Despre scandal și pornografie pe banii Primăriei”, 16 ianuarie 2018…..

              Întâmplarea care urmează este astfel anticipată într-un paragraf care, pe bună dreptate înseamnă onoare și respect pentru cel vizitat de reporter, Cătălin Manole, acasă, gazetar despre care mereu am vorbit elogios: „Actor de bază al Teatrului nescris din Șanț”, Badea Alexandru Danciu, în vârstă de 82 de ani, este artist la fel de mare și în viața de toate zilele, pe care o pune în scenă cu un umor uriaș. Să întâlnești un om atât de inteligent și de mare povestitor este o bucurie la care ne dorim să vă facem și pe dvs. părtași. Să-l ascultăm”.

               Într-adevăr, auto-musafir, din București, invitat în casă, la o cafea, au o discuție, ca pe timpul lui Dimitrie Gusti, sociologul,  din care reies multe, mai întâi  cum gazda, cu ani în urmă ar fi  făcut 25 de ani de închisoare, din cauza soacrei sale,  care vizitată în calitate de ginere, și-a dat jos ce avea pe ea, și în prezența tatălui–socru, care era acasă și-a văzut înfierbântata, și a ieșit scandal, adevăr-neadevărat,  susținut acum și de vecinul lui, Vasile, că unde-s mai mulți altfel se duce rachiul pe gât.
    25 de ani închisoare, executați   în șapte temnițe din România, din cauza soacrei când i-a murit soțul într-o încăierare, ginere-socru, poveste care, înțeleg, este fapt de scenă, care… în loc să se termine în regrete și, poate, cu plâns, dacă ar fi fost reală,  se consumă, știți cum, ca la șanț, cu prima prostioară spusă, așa, instant, ca la șanț, între rezemătorii lui, pe neașteptate,  apăsat, în Formula As, 26 august, p.16, coloana doi a gazetei, repetată, să nu fie singura, surpriză pentru mine care tocmai visam la sărbătorirea Zilei limbii române, 31 august, păstrătoarea de cuvinte frumoase,  mângâietoare,  nu litigioase…

              Cine-i Vasile?, este vecinul, fost pădurar, cel care, cu ani în urmă, cam acum 30 de ani, îl reclama, pentru că avea drujbă și că ar fi  tăiat cu dânsa  pădurea, iar pentru că ar spune bancuri anti-politice de pe marginea șanțului – pe scenă- de patru ori l-a reclamat la SECURITATE, încă de prin 1950,  la cei care ridicau gospodarii cu duba neagră…și pe dânsul, de ce nu?

              Teatrul ăsta, cu care Badea Alexandru din Șanț și trupa din care face parte și astăzi, – veche de peste o sută de ani, cu localnici unul și unul, – dar numai de pe timpul lui Gusti, când i-a dat viață Badea  Constantin Iugan, prin treizeci și ceva,  erau  niște povești – dintre cele ierbicidate și neierbicidate –  despre boacănele satului,  cu șmecheriile, curvășagurile oamenilor, făcute piese de teatru și le-a jucat  numai în Românica în 158 de localități iar în stăinătate, în Serbia, Sicilia, Italia, Grecia, Turcia, Basarabia, azi aici, într-un fel, mâine dincolo, în altfel, cu alte cuvinte, cum le venea artiștilor replicile la cap – că text scris la astfel pe piese de teatru nu există – iată cum venea și prostioara spusă de Badea Alexandru. Și, cum să nu fie așa, când trebuie să arăți clar și batjocoritor cum  un bărbat a prins pe altul la femeia lui, sau cum se fac furturile, nu rar chiar și de primar –cu consilierii lui –de popă sau de polițist, că s-au înmulțit, diversificat și au subtilități activitatea de însușire a banului public ori personal. Dintre cele peste 160 de spectacole, cinci, spunea povestitorul, se refereau la faptul că la ei la Primăria din satul cu Șanțul, din cei 13 consilieri locali, 7 erau pădurari, niște borfași, care se ocupau doar de tăiatul și comercializarea la negru  a lemnului din munte și până în vale, unde curg apele și duc cu ele, la ploi mari, casele celor care iau parte la ce spun cei  de pe scenă, să râdă …

             Asa, două, alte două prostioare, în alt context, când povestașul arăta cum a fost  și este astăzi ciobănia  la Șanț și de pe scândura Scenei,  ca să facă gazeta trei-patru  pornografii de același sens, p. 17, coloana doi, deasupra unui clișeu, să fie mai arătos, cuvinte cum nu am auzit eu rostite de tata și mama, nici de vecini, niciodată, cu toate că la noi, la Priponești-Tutova, întâlniri la șanț erau organizate duminică de duminică, după ce se ieșea de la biserică mai ales în  fața Primăriei, prezenți și primarul, notarul, perceptorul …
    Prezentă „Zi de vară în Cișmigiu!” în aceeași Formula As, p.19, Delia Apostol Hanzelik, doamna lui Cătălin Apostol, cel care, în premieră spuneam promovează ce s-a combătut la Premiul  Eminescu de la Botoșani, oare cum îi justifică  acasă vorba buruienoasă, ei și copiilor lor!

         Ion N. Oprea, Iași, 3 septembrie 2021



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    comment closed

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5