Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

SOCIETATEA ,,ARBOROASA” ŞI MIHAI EMINESCU

Iosub, NicolaePublicat de ing. Nicolae IOSUB, 20 dec.2013

Societatea Academică ,,Arboroasa” a fost înfiinţată în anul 1875 la Cernăuţi, odată cu manifestările organizate de oficialităţile austro-ungare, la centenarul anexării Bucovinei. Scopul acestei societăţi era de a ridica, din punct de vedere cultural, populaţia românească din această provincie prin editare de cărţi şi reviste, acţiuni culturale în casele de cultură, şcoli şi biserici, ridicarea unor monumente personalităţilor româneşti de cultură din Bucovina. S-a editat cu această ocazie, ,,Ţara Fagilor, almanah literar-cultural”.
Printre iniţiatorii înfiinţării acestei societăţi culturale au fost: Teodor Ştefanelli, Ciprian Porumbescu, Gh. Popescu, Ilarie Onciul, Gherasim Buliga şi alţii.
Tânărul magistrat Teodor Ştefanelli spune că Societatea ”Arboroasa” a fost un mijloc de rezistenţă a românilor bucovineni în timpul stăpânirii habsburgice şi „doream ca, la nou înfiinţata universitate, studenţii români să se închege într-o societate mare, ca să-şi dezvolte sentimentele naţionale, limba strămoşească şi să devie un factor cultural în viaţa publică. Principiul ce m-a călăuzit la alcătuirea statutelor şi la formarea Societăţii a fost ca tinerii studenţi să fie feriţi a aluneca pe calea altor societăţi străine care transplantau în Bucovina obiceiurile societăţilor germane din Viena, Gottingen, Jena etc., obiceiuri care, la dânşii, se bazau pe tradiţiuni de sute de ani. Românii din Bucovina aveau alte nevoi şi în sensul acesta trebuia să purceadă Arboroasa”.
Societatea s-a înfiinţat imediat după inaugurarea Universităţii din Cernăuţi şi a primit numele ”Arboroasa”, nume care provenea din traducerea cuvântului nemţesc „Buchenland” (Ţara Stema,IosubFagilor), cum au numit austriecii partea de nord a Moldovei.
Theodor Ştefanelli a adaptat noii societăţi statutul şi regulamentul ,,României June” din Viena şi ca deviză a luat versurile lui Alecsandri: ,,Uniţi să fim în cugete, uniţi în Dumnezeu”, asemănătoare devizei ,,României June”: ,,Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri”, versuri aparţinând lui Andrei Mureşanu. El compune şi imnul festiv al societăţii, pus pe muzică de Ciprian  Porumbescu, imn ce chema la unirea românilor în faţa măsurilor autorităţilor austriece:
,,În ţara mândră-a fagilor,
În vechiul ei pământ,
Ce are-n sine oasele
Lui Ştefan, Domnul sfânt;
Un falnic glas ne zguduie
Din somnul nostru greu.
Uniţi să fim în cugete,
Uniţi în Dumnezeu.
Uniţi răsună codrii vechi,
Şi munţi, şi câmpi, şi văi;
Uniţi repetă maica-ncet
             La copilaşii săi”.

     După obţinerea aprobărilor de la oficialităţile austro-ungare, conform legislaţiei vremii, Societatea ”Arboroasa” şi-a început activitatea în decembrie 1875, când s-a desfăşurat şedinţa de constituire, având la conducere pe Gherasim Buliga (preşedinte), student la filosofie, I. Topallă, student la teologie, Gh. Popescu, student la drept, Zaharie Voronca, student la teologie, Ilarie Onciul, student la drept şi Vasile Morariu. Teodor Stefanelli era membru extraordinar. Ciprian Porumbescu, student la teologie în Cernăuţi, a fost membru al ”Arboroasei” şi a făcut parte chiar din conducerea acesteia, în 1877, fiind al doilea şi ultimul preşedinte al societăţii.
Theodor Ştefanelli şi Vasile Morariu, care nu mai erau studenţi, au fost aleşi ca membrii extraordinari, pentru a face ,,un fel de şcoală cu tinerii”. La prima şedinţă a societăţii, T.V. Ştefanelli a conferenţiat despre ,,Principiul naţionalităţilor în secolul al XIX-lea şi starea culturală a românilor din Bucovina”.
În continuare Ciprian Porumbescu a dirijat corul ce a interpretat creaţiile sale ,,Primăvara” şi ,,Cisla”. Studentul G. Popescu a interpretat cântecele ,,Coroana Moldovei” şi ,,Ura, ura, foc de iască”. În final s-a făcut primirea (confirmarea) membrilor în societate, într-o atmosferă de veselie, cu sticle de bere în mâini şi cântând, ,,Hai să ciocnim”, versuri de Ştefanelli şi muzica de Ciprian Porumbescu, cântec la modă în rândul studenţilor din Cernăuţi.
După plecarea lui T.V. Ştefanelli la Câmpulung- Moldovenesc, fiind numit magistrat, au fost aleşi ca membrii extraordinari Emilian Isopescu şi Petru Pitei, foşti studenţi la Viena, colegi cu Mihai Eminescu. În 1877 s-a schimbat statutul şi au fost eliminaţi membrii extraordinari, în detrimentul societăţii după afirmaţiile lui Ştefanelli.
După doi ani de activitate a ,,Arboroasei”, aceasta a fost desfiinţată de autorităţi, iar comitetul de conducere a fost aruncat în închisoare pentru ,,înaltă trădare”. Printre ei se afla Ciprian Porumbescu, Constantin Morariu, Zaharia Voronca, Orest Popescul şi Eugen Siretean. ,,Înalta trădare” a constituit-o telegrama trimisă ieşenilor cu prilejul ridicării monumentului lui Grigore Ghica, ucis de turci în 1777, pentru împotrivirea la cedarea Bucovinei. Această telegramă suna astfel:,,Cernăuţi, 13 octombrie. D-lui primar de Iaşi, ,,Arboroasa”, Societatea junimei române din partea detruncheată a vechei Moldove aduce condolenţa membrilor săi pentru domnitorul decapitat. Comitetul”. Această telegramă a fost motivul pentru a învinui pe membrii Societăţii care caută să distrugă ordinea publică şi pregătirea unei răscoale. Procurorul a percheziţionat sediul Societăţii, a confiscat documentele, cărţile şi banii (10.000 de franci), a arestat persoanele aflate la sediu şi le-a aruncat în închisoare. Procesul a durat trei zile, 20-30 ianuarie 1878, Comitetul,ArboroaseiCurtea cu juri achitând pe inculpaţi, după 11 săptămâni de temniţă.
  Ştefanelli s-a numărat printre apărătorii membrilor comitetului de conducere. În cele din urmă membrii ,,Arboroasei” au fost achitaţi dar societatea a rămas dizolvată, la 3 februarie 1878. Ciprian Porumbescu se îmbolnăveşte în închisoare de plămâni, boală ce l-a făcut să moară în plină tinereţe.
Mihai Eminescu, redactor la ,,Curierul de Iaşi”, prezintă cu multă exactitate mersul procesului membrilor ,,Arboroasei”, luând atitudine faţă de abuzurile săvârşite de autorităţile austriece.
Spiritul ,,Arboroasei” va fi dus mai departe de Societatea ,,Junimea” bucovineană, care se înfiinţează în anul 1878, care va prelua şi imnul şi deviza vechii  societăţi şi-l va numi pe Ştefanelli membru de onoare. La 1 ianuarie 1904, Societatea Junimea din Cernăuţi scoate şi o revistă ,,Junimea literară”, unde au publicat o serie de oameni de cultură bucovineni, din Ardeal şi din România.
Societatea Studenţească ,,Junimea” din Cernăuţi, scoate în luna ianuarie 1904 revista ,,Junimea literară” care se transferă în octombrie 1904 la Suceava, sub conducerea lui Iancu I. Nistor. Revista apare până în anul 1914, cu misiunea de a stârni interesul tinerilor şi nu numai, pentru lucrări literare româneşti de valoare şi dezvoltarea ,,particularităţilor naţionale”. Ea îşi va relua activitatea după încheierea războiului.
La apelul de colaborare cu lucrări literare au răspuns: N. Iorga, M. Sadoveanu, Şt. O. Iosif, D. Anghel, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Sextil Puşcariu, Emil Gârleanu, Elena Farago, Ana Conta-Kernbach şi alţii. S-au organizat serbări în amintirea lui Ion Creangă şi Mihai Eminescu, cu materiale prezentate de Sadoveanu şi Ştefanelli.
Din Bucovina au publicat în ,,Junimea literară” Ion Grămadă, G. Rotică, Emanoil Grigorovitza, V. Loichiţa, G. Tofan, Liviu Marian şi alţii.
După unirea Bucovinei cu România, se înfiinţează Cercul Studenţesc ,,Arboroasa”, care continua activităţile culturale iniţiate de Societatea ,,Arboroasa”, în 1875.
În anul 1926, Cercul studenţesc ,,Arboroasa” din Cernăuţi a organizat la Mănăstirea Putna o sărbătoare în amintirea Congresului Studenţesc din 1871 şi în semn de pioasă pomenire a voievodului Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt. Serbarea s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Principesei Ileana a României. Elementul principal al sărbătorii a fost inaugurarea bustului poetului Mihai Eminescu, realizat de sculptorul Oscar Han, bust care se află astăzi în incinta mănăstirii.
Pe soclul acestuia se află inscripţia: ,,În amintirea primului Congres studenţesc şi a primei serbări a românilor de pretutindeni ce a avut loc în 1871 la mormântul lui Ştefan Voievod, prin îndemnul lui M. Eminescu, ridicându-se acest monument din iniţiativa Cercului Studenţesc Arboroasa 1926” – ,,Mihai Eminescu-1850-1889”.
Pentru realizarea bustului, iniţiatorii l-au ales ca preşedinte al comitetului pe academicianul Iacob Negruzzi, cel care a publicat poeziile lui Eminescu în revista ,,Convorbiri literare”.
Pentru strângerea fondurilor necesare realizării bustului, comitetul a lansat, la 8 iulie 1926, un apel şi liste de subscripţie, liste ce au fost trimise în toată ţara.
Tot pentru a strânge banii necesari, s-a realizat o medalie cu toartă din aluminiu, de 32 mm diametru şi o carte poştală ilustrată cu imaginea bustului.
În anul 1926, Cercul studenţesc ”Arboroasa” din Cernăuţi bate o medalie din argint şi aluminiu, cu diametrul de 32 mm, ce are pe avers efigia lui Ştefan cel Mare şi portretul lui Eminescu şi inscripţia : „COMEMORAREA SERBÃRII ROMÂNEŞTI DE LA PUTNA – 1871-1926”.

Medalii,PutnaPe revers apare textul : „CU OCAZIA/ COMEMORÃRII/ PRIMULUI CONGRES/ STUDENŢESC ŢINUT/ LA PUTNA/ 1871”. Circular este inscripţia : „CERCUL STUDENŢESC ARBOROASA- CERNÃUŢI”, cu ocazia comemorării primului Congres Studenţesc ţinut la Putna 1871”.
Recent, am descoperit şi o carte poştală ilustrată realizată cu această ocazie. Cartea poştală  are imaginea bustului lui Mihai Eminescu şi inscripţia:,,M. EMINESCU. Bust ridicat la MĂNĂSTIREA PUTNA de Cercul Studenţesc ,,ARBOROASA” din Cernăuţi, cu ocazia împlinirii a 55 ani de la Serbarea Românească şi primul Congres Studenţesc 1871- 1926, după sculptura D-lui O. Han”.
Pe revers cartea poştală are inscripţia:,,CERCUL STUDENŢESC  ,,ARBOROASA”.1926” şi având ca  Moto: ,,Uniţi-vă în cuget, Uniţi-vă-n simţiri” (deviza ,,României june” din Viena) şi versurile:
,,Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit
Azi o vedem şi nu e”.
                (La steaua).

În partea de jos este menţionat:,,Se vinde pentru monumentul lui M. EMINESCU”. Această carte poştală ilustrată a fost emisă în scopul strângerii fondurilor necesare realizării bustului lui Mihai Eminescu.
Dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu a avut loc pe 8 august 1926, în prezenţa principesei Ileana, a membrilor societăţilor de Arcaşi (Arcaşi-organizaţii ale tineretului din Bucovina) din judeţele Rădăuţi şi Câmpulung şi a studenţilor din Cernăuţi. La ceremonie au vorbit: Nichifor Crainic, secretarul general al comitetului, prof. univ. dr. Domiţian Spânu, prof. univ. Maximilian Hacman, prof. Vasile Gheorghiu, Pamfil Şeicaru, reprezentantul Uniunii Ziariştilor, George Lungulescu de la Casa Şcoalelor, prof. univ. Constantin Berariu, Popescu, preşedintele societăţii ,,Arboroasa”. În numele buzoienilor a vorbit Nicolae Dragoş, preşedintele Uniunii Scriitorilor Români  şi neoficial Zelea Codreanu.
   Au avut loc ,,petreceri poporale” în localul şcolii din Putna iar seara s-au lansat artificii.
Deoarece încasările nu au putut acoperi cheltuielile, comitetul de iniţiativă s-a adresat Ministerului Cultelor şi Artelor, care, pe 17 seBust-Eminescu,Putna,Iosubptembrie 1926, acordă suma de douăzeci mii lei.

În amintirea primului Congres Studenţesc a ,,României june” organizat de M. Eminescu, în 1871, turnul de la intrare al mănăstirii se numeşte Turnul Eminescu, iar bustul poetului Mihai Eminescu realizat de Oscar Han, oferit de către Cercul Studenţesc ,,Arboroasa” din Cernauţi, în anul 1926, stă mărturie la intrarea în mănăstire. Pe acest monument se regăseşte o strofă din poezia ,,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” – Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, la trecutu-ţi mare, mare viitor !

                                BIBLIOGRAFIE:

1.T. V. Ştefanelli- Amintiri despre Eminescu– Ed. Scrisul românesc – Craiova – 1996.
2. Constantin Loghin- Istoria literaturii române din Bucovina- 1775- 1918– Cernăuţi, 1926
3. Ion Slavici- Amintiri– Ed. Cultura Naţională Bucureşti, 1924
4. Mihai Eminescu- O monografie în imagini– Ed. Junimea Iaşi, 2000
5. Mihai Eminescu- Răpirea Bucovinei– Dumitru Vatamaniuc- Ed. Saeculum Bucureşti, 1996



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 26 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. D.M. Gaftoneanu spune:

    …Felicitari pentru articol, va multumesc ca simplu cititor!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5