Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc

                Cluj-Napoca, citim, marţi, 28 aprilie 2020 (MTI) – Camera inferioară a Parlamentului României a adoptat în mod tacit propunerea legislativă privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a comunicat Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) care a elaborat proiectul de lege. CNS a evocat articolul 75, aliniatul 2 din Constituţia României, care stipulează că proiectele de lege trebuie adoptate în termen de 45 zile de prima cameră sesizată. În cazul  depăşirii termenului, legea se consideră adoptată de camera respectivă şi este transmisă celeilalte camere. Pentru aceasta din urmă nu se mai fixează niciun termen privind adoptarea sau respingerea.

            Informăm cititorii,  pe site-ul Parlamentului României apare că proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor în data de 23 aprilie, proiectul fiind deja trimis Senatului. În prealabil, proiectul de lege a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ şi de la Consiliul Economic şi Social. Proiectul a fost avizat negativ de Guvern, de Comisia de administraţie locală şi amenajarea teritoriului, precum şi de Comisia juridică, a cultelor şi minorităţilor. Senatul încă nu a prevăzut data dezbaterii proiectului de lege.

CNS recunoaşte că termenul de 45 de zile nu a putut fi respectat de Camera Deputaţilor din cauza stării de urgenţă, dar consideră că acest rezultat dovedeşte din nou: proiectul de lege privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc merită să fie depus în mod repetat. CNS a luat cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor s-a desfăşurat o discuţie civilizată pe marginea acestui proiect, mai mult, câţiva deputaţi au luat atitudine în favoarea acestuia sau s-au abţinut. CNS a mulţumit totodată celor doi iniţiatori,    deputaţilor József Kulcsár-Terza şi Zsolt Biró. Cei doi deputaţi care au obţinut mandatul lor în culorile Partidului Civic Maghiar, dar se află în relaţii controversate cu partidul lor, au depus proiectul de lege în decembrie anul trecut.În acel moment scopul lor a fost de a genera o dezbatere în fond despre acest proiect. În decembrie 2017, proiectul a fost depus de József Kulcsár-Terza, atunci însă parlamentul a respins proiectul
fără să-l discute în fond.

Ion N. Oprea, Iaşi, 2020