Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 7 (127), Iulie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

UN SECOL DE LA ÎNCEPUTUL FUNCŢIONĂRII, ÎN COMUNA ŞENDRICENI,  A ŞCOLII NORMALE ,,ALEXANDRU VLAHUŢĂ”

Primit pentru publicare: 29 Iul. 2019
Autor: General de brigadă(r) dr. Gheorghe Creţu
Publicat: 29 Iul. 2019
© Gheorghe Creţu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Comuna Şendriceni din Judeţul Botoşani se mândreşte, pe drept cuvânt, pentru faptul că pe teritoriul său, cu 100 de ani în urmă,  a început să funcţioneze Şcoala Normală ,,Alexandru Vlahuţă”. Era prima vatră de cultură de acest fel din nordul ţării, care timp de 38 de ani a avut un rol deosebit în formarea învăţătorilor atât de necesari pentru localităţile din Ţara de Sus a Moldovei.

Şcoala Normală din Şendriceni era situată la 4 km. de Oraşul Dorohoi, pe drumul spre Lozna-Dersca – Mihăileni, într-un loc deosebit de atrăgător  prin bogăţia de verdeaţă, varietatea şi particularităţile reliefului şi existenţa unui frumos lac, zonă care începuse să se degradeze, dar care, prin strădania elevilor, conduşi de directorul şcolii, C.N. Iancu, bârlădean de origine, a fost transformată în timp scurt, într-un adevărat colţ de rai. 

Dacă la început activitatea de învăţământ se desfăşura în încăperile  Conacului fostei moşii a Obştii Agricole Cănănău din Şendriceni, mai târziu, în anii 1923-1927 a fost construit pentru şcoală un local nou, în formă de U, cu un etaj, la ridicarea căruia au contribuit prin muncă de şantier şi tinerii normalişti. Aceştia au şi meritul de a fi contribuit la revigorarea şi mai ales la menţinerea peisagisticii locului, cândva foarte frumoasă. Iată doar un fragment din descrierea acesteia, făcută de unul dintre foştii elevi ai şcolii, actorul şi scriitorul Alex. D. Lungu, în cartea sa ,,Hotar”: ,,…faţa lacului era tulburată doar de câteva vălurele şi numai vârfurile înalte ale copacilor fremătau. În dreapta şoselei era un parc străvechi, cu alei îngrijite şi cu flori ridicate ca nişte potire spre lumină. Intrarea pe o poartă masivă de stejar, impresionantă prin sculpturile ei. Doi plopi viguroşi străjuiau poarta ca nişte santinele . Aleea spre şcoală ducea printr-un coridor format de împreunarea crengilor de fag de pe margine…”.

Elevii Şcolii Normale ,,Alexandru Vlahuţă” erau recrutaţi dintre cei aplecaţi spre carte din oraşele, comunele şi satele din Nordul Moldovei, fii de ţărani în cea mai mare parte, de muncitori şi de intelectuali, care urmau să se întoarcă după studii ca nişte ,,făclii”, care prin puterea lor să aprindă vâlvătaia revigorării învăţământului primar, precum şi realizarea unei anumite normalităţi a acestuia.

În cadrul şcolii s-a format, în timp, un corp profesoral deosebit care, pe lângă grija părintească manifestată faţă de elevi, i-au instruit şi educat pe aceştia în spiritul ideilor umanismului, dându-le deopotrivă o învăţătură trainică, dar şi împlinirea sufletească. Iată în continuare câteva nume ale dascălilor de renume ai acestei şcoli: Iancu N. Constantin (română, franceză, latină), care a fost timp de 25 de ani şi directorul şcolii, Iancu N. Lucreţia (română, franceză),  Arcadie Luţă (matematică),  Mihai Stoica (latină), Gheorghe Paranici (matematică),  Dimitrie Bogza (ştiinţe agricole),  Petru N. Cârlan (muzică),  Ilie Popescu Teiuşan (pedagogie), Ioan Constantinescu (geografie), Cezar Şerbu (istorie), Mihai Gh. Soroceanu (fizică, chimie, matematică), Grigore Davideanu (învăţător),  I.P. Angelescu (pedagogie), Ion Galiţa (pedagogie), Octav Guţic (geografie), Alexandru Grigore Ostafe (pedagogie), Simion Saca (franceză), Gheorghe Romandaşu (istorie), Constantin Radinschi (desen, caligrafie), Gheorghe Popescu (ştiinţele naturii), Constantin Mârţ (pedagogie), Vasile Dumbravă (învăţător), Alexandru Avramiuc (ed. fizică) şi încă mulţi alţii.

Şcoala Normală din Şendriceni, profesorii acesteia, au acordat o atenţie deosebită şi perfecţionării corpului didactic din învăţământul primar din comunele învecinate. O mare parte dintre profesorii şi absolvenţii acestei şcoli au contribuit, cu  experienţa lor, la dezvoltarea literaturii didactice şi pedagogice. 

Elevii şcolii erau antrenaţi de profesori atât în pregătirea generală şi de specialitate, precum şi la numeroase activităţi culturale şi anume: participarea cu programe la Radio Bucureşti, serbări în Oraşul Dorohoi şi în satele din judeţ, constituirea unui cor bărbătesc, a unei fanfare şi unei orchestre, înfiinţarea bibliotecii şcolii şi a unui muzeu, cu secţii de istorie, etnografie şi artă, editarea revistei Frângurele ş.a.

Practica pedagogică a normaliştilor se efectua în cadrul Şcolii de Aplicaţie  de pe lângă Şcoala Normală, special înfiinţată în acest scop, cu elevii claselor primare din satele Ghilia, Pascari, Pădureni, păstorită de cei mai buni învăţători. Elevii practicanţi participau la desfăşurarea întregului proces de învăţământ din Şcoala de Aplicaţie. Aceştia erau, de regulă, din ultima clasă, ceilalţi erau doar asistenţi. Aprecierea şi notarea fiecărui practicant se făcea de către profesorul de pedagogie, profesorii de specialitate şi învăţătorii Şcolii de Aplicaţie, după dezbateri foarte serioase.                                                                 

Merită subliniată activitatea în domeniul agricol, activitate de un nivel ridicat, prin care se asigura cea mai mare parte din hrana pe care o primeau elevii la cantina şcolii. Această activitate era făcută în scop didactic, învăţătorul, în afară de menirea sa, trebuia să fie şi un bun îndrumător şi în acelaşi timp un exemplu pentru comunitatea în care îşi desfăşura activitatea.

Subliniem şi faptul că întreţinerea şi curăţenia în şcoală se făcea numai de către elevi, urmărindu-se astfel educarea estetică a acestora şi insuflarea dragostei de muncă 

Şcoala Normală ,,Alexandru Vlahuţă” pe lângă menirea de a pregăti cadre necesare învăţământului primar mai avea şi rostul de a urmări activitatea absolvenţilor în şcoală şi în societate, în localităţile unde erau repartizaţi,  realizând astfel, prin intermediul cercurilor culturale, care  cuprindeau şcoli din mai multe comune, un valoros schimb de experienţă, atât pentru învăţători cât şi pentru elevii din ultimul an, care urmau să devină învăţători. 

Fala Şcolii Normale de la Şendriceni, despre care se vorbea nu numai în judeţ ci şi în afara acestuia, a făcut ca aceasta să fie vizitată, în timp, de numeroase personalităţi, dornice de a vedea ,,miracolul” la faţa locului. Printre personalităţile care au vizitat şcoala au fost: Nicolae Iorga, George Enescu, Liviu Rebreanu, Ion Simionescu, Simion Mehedinţi, I. Borcea şi alţii, care au avut numai cuvinte de laudă şi de admiraţie pentru excelenta pregătire a viitorilor învăţători, chemaţi să contribuie la ridicarea nivelului socio-cultural al localităţilor în care aceştia urmau să activeze.   

Cel de Al Doilea Război Mondial a avut o influenţă negativă asupra procesului de instruire şi de formare a normaliştilor atât din cauza lipsei profesorilor, în majoritate plecaţi pe front, cât şi a refugiului.

După reforma învăţământului din anul 1948 şcoala cunoaşte o serie de transformări care încet, încet au dus la desfiinţarea ei definitivă şi irevocabilă.  Corpul didactic al fostei şcoli, credincios idealurilor sale, a continuat să pregătească elevii altor şcoli, la care profesorii au ajuns între timp. Personal mă mândresc pentru faptul că pe câţiva dintre aceştia i-am avut  ca profesori. 

Spiritul Şcolii Normale ,,Alexandru Vlahuţă”  de la Şendriceni a trăit şi încă trăieşte prin absolvenţii săi. Astfel, mulţi dintre aceştia au funcţionat ca învăţători în diferite judeţe ale ţării, alţii şi-au perfecţionat pregătirea urmând instituţii de învăţământ superior şi îmbrăţişând alte profesii: profesori, medici, ingineri, jurişti, ziarişti, economişti, artişti, scriitori, ofiţeri etc., făcând fiecare cinste Şcolii Normale din Şendriceni. care a rămas şi ,,rămâne în istoria învăţământului românesc drept o admirabilă ctitorie” .

Astăzi, în fostul local al Şcolii Normale funcţionează Liceul Agricol ,,Alexandru Vlahuţă”, care pregăteşte specialişti în domeniu, atât de necesari pentru revigorarea agriculturii în satele din Nordul Moldovei şi care încearcă să reînvie măcar o parte din spiritul fostei Şcoli Normale.

Aducerea în prim plan a Şcolii Normale ,,Alexandru Vlahuţă” cu prilejul manifestărilor care se pregătesc să aibă loc la 11 octombrie 2019, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de când aceasta a început să funcţioneze în Comuna Şendriceni, va reprezenta o mare sărbătoare pentru absolvenţii şi profesorii care mai sunt în viaţă.  Pentru organizarea acestor manifestări s-a format un comitet de iniţiativă, compus din foşti absolvenţi ai Şcolii Normale.

Sărbătoare este însă şi pentru Primăria Comunei Şendriceni, al cărei primar este domnul Marin Dohotariu, implicată direct în acest proiect, dar şi pentru toţi cei care au conştientizat, în timp, faptul că Şcoala Normală ,,Alexandru Vlahuţă” din Şendriceni a reprezentat o admirabilă valoare pentru învăţământul românesc.          

P.S.: Ing. Mircea Alexe – Reamintim, Consiliul local. În şedinţă de lucru, în 2018, a conferit prin vot unanim titlul de CETĂŢEAN DE ONOARE domnului General de  brigadă(r) dr. CREŢU GHEORGHE.     

Primit, 18 iulie, în Anul Cărții 2019