Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    UNIREA NEAMULUI ÎNTR-UN SUFLET

    Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 1 (133), Ianuarie 2020
    V-ați iubit vreodată țara?
    Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
    ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
    ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
    Director: Ion ISTRATE

    UNIREA NEAMULUI ÎNTR-UN SUFLET

    Primit pentru publicare: 25 Ian. 2020
    Autor: Ciprian ANTOCHE, redactor șef  – Revista Luceafărul
    Publicat: 25 Ian. 2020
    © Ciprian Antoche© Revista Luceafărul
    Editor: Ion ISTRATE


    UNIREA NEAMULUI ÎNTR-UN SUFLET

    ​ ​ ​ ​

    Asemeni cum înaintașii acestui frumos și curat popor au săvârșit Unirea, un lăudabil act de voință națională, o faptă pentru țară ce le poartă recunoștința veșnică peste toate vremurile ce au trecut și au să treacă peste tărâmul românesc, asemeni lor ce au reușit să plămădească și să ducă la liman ideea de a ședea în aceeași bătătură a țării toți pruncii născuți din aceeași Mamă, prunci ce au tot rătăcit sub patimile vremii prin gospodării străine, tot așa a venit timpul ca și generația prezentului să pârguiască o frumoasă și respectabilă faptă pentru țară, faptă ce va mai șterge din păcatele noastre și va mai spăla obrazul istoriei încă nescrise.
    ​ ​ ​ ​ Cu ce vom rămâne în istoria noastră românească alături de celelalte pagini de aur scluptate în vitejia, dăruința și dorința strămoșilor noștri pentru pământul natal, pentru neam și măreția țării?
    ​ ​ ​ ​ Cu o generație sătulă peste cap de neajunsuri, urâciune și pribegire, sătulă peste cap de răzmeliște, prigoană și ură, pâine și circ, acuză și disculpă, sătulă de o amăgire permanentă a unei dorințe interminabile către speranța unei zile mai bune căzute din cer?

    ​ ​ ​ ​ Români dragi nouă și țării, oameni ce vă respectați palmele crăpate prin muncă, oameni de carte ce ați adunat știința lumii în intelectul țării ce astăzi are nevoie de el, oameni politici ale căror frâie a națiunii se află în mâinile dârze a domniilor voastre, români cu toții și iubitori de neam, țara vă roagă să faceți o faptă ce va rămâne în istoria neamului, unde numele ce-l purtați și măreția de oameni și iubitori de sânge și trup românesc va fi neșters.
    ​ ​ ​ ​ A venit timpul ca și urmașii noștri să se mândrească peste ani cu fapta noastră pentru țară asemeni cum și noi ne mândrim cu fapta celor ce au înfăptuit Unirea, căci vorbele se uită cu timpul, dar faptele rămân veșnice:
    Aduceți sora neamului lângă noi!
    Uniți țara într-un suflet!
    Aduceți Basarabia acasă!

    UNIREA NEAMULUI ÎNTR-UN SUFLET

    S-au strâns români din țara mamă
    Să-și lege brațele-ntr-o horă,
    Suflarea nației tot cheamă
    Fruntași aleși a fi de seamă
    Alături frate lângă soră.

    Unite mâini învârt iubire
    Ținând în piepturi Tricolor,
    Opinci ce calcă nea zdrobire
    Își uită timpul sub robire
    Formând sub Horă-un dârz popor.

    Își poartă-n zi de sărbătoare
    Ițarii straielor străbune,
    Pe ii șad florile de soare
    Cusute-n fire de cicoare
    Catrințe, fote și zăbune.

    Când roata Horii învârtită
    Trezește somnul sfânt de glie,
    O nație ce-i azi sortită
    De-a fi în lume tot unită
    Trimete Cerului solie:

    Of, Dumnezeu de lume-ntreagă
    Rugăm a ne aduce-acasă
    Pe Basarabia-ni pribeagă,
    De glia noastră, Tu o leagă
    Să șadă într-a țării casă!

    Mai las-o slobodă să zburde
    Pe-ntreg ogor de legământ,
    Alături florilor zălude
    Picioare-n rouă să își ude
    Să simtă dorul de pământ.

    Moldova cea rămasă-n țară
    O va primi la sânul ei,
    Vor fi iar trup de-odinioară
    Când Prutul nu era povară
    Și-n plug steclea a lor grindei.

    Vor depăna gânduri uitate
    Ce-aveau cândva același trup,
    Lipind pe frate lângă frate
    Și neamuri fără de lăcate
    Nicicând speranțe nu se rup.

    Transilvania o va plimba
    Sub coptul brazilor uimire,
    Pe fruntea-i sfântă-o săruta
    Patima vremii or jimba
    Cântându-și doină de Unire.

    Muntenia i-ar coase ie
    Din fir cu soare și cu spice,
    Alături țării vrând să fie
    Să slobozească din robie
    Și creștet liber să ridice.

    Frumoasa noastră Bucovină
    I-ar coase flori între cosițe,
    Ar șterge vechea țării vină
    Ce și-a lăsat pruncul în tină
    Să prindă prin străini mlădițe.

    Banatul i-ar găti beteală
    Spre nunta neamului ce-o ține,
    Ce-și va nunți sfânta fecioară
    Precum a fost cândva egală
    Cu trupul țării unde vine.

    Crișana, suflet de arcași
    Și rod de pântec aurit
    Tocmi-va sute ceterași
    Spre a doini veste-n luntrași
    Că-acasă sora le-a venit.

    Oltenia ochii-și va plânge
    De bucurie-n trup văpăi,
    La pieptu-i cald ea o va strânge
    Ca soră dragă-a ei de sânge
    Și-or dănțui prin munți și văi.

    Dobrogea, pâine și cu sare
    I-o da sfânt dar într-o primire,
    Și va purta-o tot călare
    Peste nisip și peste mare
    Ca drept osană-n mulțumire.

    Iar Maramureșul cel vechi
    Iubind a noast Reîntregire,
    Hotarul țării cel străvechi
    Îl va suda cu lănci perechi
    Spre-a-l sigila de veci Unire.

    Trimite-o Doamne lângă Mamă
    Căci tot o strigă trupul Gliei,
    Să vină-n patrie o-ndeamnă
    Trecând răzorul fără teamă
    Că-i parte lipsă-a României.

    Dă, Doamne, Basarabia acasă!
    Dă, Doamne o Unire Mare!
    Dă, Doamne sărbătoare-aleasă
    Și Horă-n țara cea voioasă
    Sfințind cu miruri la hotare!



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5