Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

,,Vă rog…o tocăniţă de furnici şi ceva murătură!~

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.1 (145), Ianuarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


,,Vă rog…o tocăniţă de furnici şi ceva murătură!~

Primit pentru publicare: 28 Ian. 2021
Autor: Prof. Vasile GĂUREAN, Bistrița
Publicat: 29 Ian. 2021
© Vasile Găurean, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

,,Vă rog…o tocăniţă de furnici şi ceva murătură!~

   ,,-Sorry….chiar acum ni s-a terminat, dar avem  piure de cărăbuşi, de greieri şi o  friptură excelentă  de cioară.” 

  O asemenea  conversaţie ,,de restaurant”, ne pare astăzi multora imposibilă şi hilară, dar noutăţile ce vin din plan European, schimbă această paradigmă foarte rapid.  

   O invazie de lăcuste este percepută de multe popoare ca  o nenorocire, dar de altele ca o sursă nesperată de hrană. Mai anii trecuţi, un stol gigantic de lăcuste a plecat dinspre Tanzania, Somalia şi mai la sud, ajungând până în Pakistan. China, stat vecin, le-a promis un ajutor returnabil de 200.000 de raţe, pentru a consuma lăcustele, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Ceea ce pentru europeni sau pakistanezi pare o nenorocire, pentru alţii este –cum spuneam- mană cereacă, fiindcă lăcustele, ca şi multe alte insecte, sunt perfect comestibile în Africa, la Londra şi nu numai. 

  Autorităţile alimentare ale ONU recomandă călduros consumul de insecte, viermi, fiind desoebit de sănătoase întâi prin bogăţia proteică, prin grăsimile puţine şi sănătoase. Orice fiinţă vie (care se mişcă aşadar) este o sursă potenţială de hrană.

  Elevii din clasele de liceu australiene învaţă trei ani la rând cum poţi să supravieţuieşti în condiţii de izolare totală în deşert, junglă, pe mare sau în alte medii ostile.

   Încălzirea globală dă bătăi de cap pescarilor asiatici, australieni şi nu numai, prin înmulţirea excesivă a meduzelor şi algelor, ajunse a fi de proporţii uriaşe (a se vedea şi litoralul nostru). Dacă în China, consumul de meduze este o obişnuinţă, în rest, problema proliferării acestora rămâne încă  nerezolvată.

  Să nu uităm că în 2050 vom fi 9 miliarde de suflete albe, negre şi galbene, dar ,,nuestri fratelli”, ceea ce pune mari problem logistice.    

   Parlamentul European a avizat încă din 28 octombrie anul trecut un proiect de lege pentru introducerea în alimentaţia UE a unor ,,alimente noi”, precum microorganisme, ciuperci, alge, alimente cu cultură celulară modificată şi insecte.

   Prin ,,alimente noi” se înţeleg acelea care nu s-au mai folosit în Uniune înainte de 1997. Din 1997, am văzut în magazine sucul de noni, seminţe de chiar şi alte alimente exotice. Regulamentele sanitare aprobate de Autoritatea pentru Siguranţa  Alimentară, EFSA, au prevederi sanitare clare pentru siguranţa absolută a consumatorului. Să nu ne timorăm: orice produs nou acceptat trebuie să fie testat ştiinţific, să fi fost utilizat într-o terţă ţară cel puţin 25 de ani, să fie etichetat privind componentele şi valoarea nutriţională, tehnologiile folosite la preparare, să nu fie de calitate inferioară, să nu producă repulsie (icke sensation) etc.,etc.

 În state precum Belgia, Olanda, se vând în supermarketuri burgeri şi nuggets din insecte; în Finlanda, Marea Britanie, se comercializează cu succes burgeri din viermele de făină, lăcuste, greieri. Tocate fin, aceste insecte şi viermi fac parte din biscuiţi sau alte produse de patisserie,  dar şi pentru hrana câinilor şi pisicilor.

    Dacă până în prezent au fost autorizate 80 de produse alimentare noi, există încă 180 de cereri din partea companiilor în acest sens, numai că autorizările merg foarte greu, vreme de circa trei ani pentru un produs, iar costurile financiare sunt şi ele mari, intre  20-40.000 euro, dar uneori şi un milion.

     Pe glob sunt peste 2.500 de specii de insecte comestibile, ele fiind cea mai răspândită formă de viaţă.

    Se pune însă problema: dacă devenim aşa mari consumatori de proteine din insecte, nu vom aduce o perturbare fatală mediului înconjurător? Da, însă cu preponderenţă creşterea insectelor comestibile se va face în ferme speciale. Deja se fac investiţii enorme în astfel de ferme. Am auzit şi de carnea sintetică, servită deja experimental în Signapore.

    Acum, ne repugnă destule obiceiuri alimentare de pe alte meridiane. Nu consumăm câini, pisici, deşi în China şi cele două Coree sunt încă delicatese.

    Nu ducem lipsă de orgolioşi, care declară emfatic: nu dau eu un sandwich cu carne adevărată pe toate insectele. Când însă un hamburger clasic va costa 12 euro, iar hamburgerul de tip nou va fi poate mai gustos şi va costa doar 1 euro, ne va pune pe gânduri. Mai ales dacă va fi preparat după o tehnologie corespunzătoare. Şi o să dai, frate omule, când îţi va fi foame, fiindcă o bucată de pâine unsă bine cu foame, poate părea mai bună decât o felie de tort.

     În Noul Testament, ,,Fapte”, Ap. Petru, narează  o viziune pe care a avut-o în timp ce se afla în rugăciune la Iope. ,,În extaz, am avut o vedenie:; un fel de obiect, ca o pânză mare, lăsată în jos din cer…a coborât şi a venit până la mine, Când am privit bine la ea, cu luare aminte, am văzut patrupedele pământului, fiarele, târâtoarele şi zburătoarele cerului şi am auzit un glas care spunea: ,,Hai, Petre, taie  şi mănâncă!”. Dar eu am răspuns: ,,Nicidecum, Doamne, căci nicicând nu mi-a intrat în gură ceva pângărit sau necurat (după Legea iudaică-n-n-). Atunci, glasul din cer mi-a zis: ,,Ceea ce Dumnezeu a făcut, tu să nu zici că este necurat.” Aceasta s-a făcut de trei ori, apoi totul a fost din nou tras la cer.”(Fapte, 5-10)

  Nu avem aşadar a  condamna pe nimeni pentru obiceiurile sau nevoinţele alimentare. Toate le-a lăsat Dumnezeu spre folosul nostru, în bucurii sau…posibile necazuri. Habitudinile noastre, inclusive alimentare,  par a se schimba  într-un mod mai alert decât ne-am închipuit.

 

.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.660 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5