Titlul de față are în vedere cuvântul sub diferitele forme pe care le ia în cadrul morfologiei. Autoarea prezintă zonele cele mai importante și mai frecvente ale substantivului.

     ,,Mijloace de substantivizare”este un titlu cu mare importanță pentru îmbogățirea limbii române. Abordarea temei se află la nivel superior de complexitate. ,,În limba română, substantivizarea adjectivelor se poate face prin câteva procedee, folosirea unui mijloc nu exclude însă posibilitatea folosirii altui mijloc,deoarece,în  general,unul și același adjectiv poate fi transformat în substantiv în mai multe feluri.

Tuturor acestor mijloace le este comună elipsa termenului determinat, dar în afară de ea, în cele mai multe cazuri, mai este nevoie de un articol pentru ca adjectivul să fie folosit cu valoare de substantiv”.

      Procedeul articulării este foarte popular în limba română.Poate fi aplicat pentru numărul singular și plural ,articolul hotărât, articolul nehotărât.

Formarea substantivelor prin articulare constituie un mijloc important de îmbogățire și expresivitate. După compararea rezultatelor articulării cu cele trei tipuri de articol, se observă că ,,articolul adjectival poate să cuprindă sfera cea mai largă de adjective „. Toate adjectivele limbii române pot deveni substantive prin articulare.

     ,,Substantivizarea adjectivului prin folosirea prin folosirea unui determinant adjectival”este frecventă,oferă flexibilitate vorbirii,respectă genul și numărul substantivelor(alt muncitor,același muncitor,acest muncitor).

    ,,Procedeul numărării”este apropiat de procedeul substantivizării prin articularea cu articol nehotărât.Folosirea numeralului  evidențiază ideea de concret.

     ,,Procedeul substantivizării cu ajutorul prepozițiilor” este asemănător cu cel prin articulare. Se obțin substantive precum: ,,pe bolnav”, ,,între bolnavi”, ,,la bolnavi”, ,,dintre bolnavi”.

      ,,Substantivizarea prin elipsa termenului determinant” constă în deplasarea sensului substantivului spre adjectivul care-l determină:,,gospodărie colectivă”-,,colectivă”.Acest procedeu este frecvent în domeniul tehnic.

       Autoarea abordează tema morfologiei cuvintelor la un nivel superior analitic și aplicabil. Categorii morfologice  precum substantivul, verbul, adverbul, adjectivul, numeralul, pronumele, conjuncția, prepoziția constituie teme de cercetare și expunere, în care sunt analizate aspecte mai puțin populare: substantivizarea adjectivului prin folosirea unui determinant adjectival, substantivarea cu ajutorul prepozițiilor, substantivizarea prin elipsa termenului determinant; adverbe provenite din substantive, adjective de origine substantivală, substantive metaforice.

      Temele enumerate atrag interesul cunoscătorilor de limbă sub aspectul mișcărilor morfologice. Însă acesta nu este o limită, aceste transformări atrag după sine bogăția limbii, flexibilitate în comunicare.

      Cartea autoarei Sabina-Elena Roman, găsită în rafturile editurii Agata, asigură o sursă bogată și interesantă de informație și exemple.