Vasile Popovici şi Mihai Horga, la florete…

(fr. fleuret – după floare)

Disputa : POETE !!! http://www.luceafarul.net/poete

Vasile Popovici:

Eşti perimat, poete! şi tu, şi versul tău,
cu frac, lavalieră, monoclu şi baston;
azi, nuferii-s exotici, nu mai răsar din tău;
azi, nu se poartă clasic, nu este de bonton.
Din chinuri clasice e slobozit azi versul
atât „imaculat” şi „liber”, şi propice
în a percepe apolinic multiversul*
(ca să-l invoc pe Robert Lanza şi pe Nietzsche).

*Multiversul este o mulţime ipotetică de mai multe
universuri posibile (inclusiv universul în care ne aflăm)

Mihai Horga: Nu pot crede că e părerea Dvs. Versul clasic rămâne regele poeziei …
Cum ar fi fost copilăria, viața noastră dacă am fi fost crescuți cu vers alb, liber…ar fi fost deosebit de tristă…fără clasicii noștri nu ar fi existat cultură, recitările de la serbări,multe ar fi lipsit …dar am avut noroc. În poezia ,,Sindrom” puteți vedea și părerea mea … http://www.ziarulnatiunea.ro/2015/10/11/mihai-horga-sindrom/

 Vasile Popovici: Aveţi dreptate, dle Mihai Horga. Pentru mine, poezia clasică este sinonimă cu eternitatea, de la minus la plus infinit. Tot mai des, trag cu urechea la ce spun tinerii frumoşi şi generoşi, şi superculi, şi… că poezia clasică nu „se mai poartă”, nu mai e în vogă, e arhaică, e vetustă. Tot mai des, de data asta văd, observ, că se scrie o poezie schizofrenică, după model postmodernist, din care, mărturisesc cu ruşine inefabilă, că nu pricep o iotă. Cică… asta e adevărata poezie, ci că, unul ca mine este ieşit din timp şi de modă veche. Când am spus că, azi, nu se poartă clasic, am făcut referire la repulsia tinerei generaţii pentru poezia clasică, preferând tăierea unui text în proză, născocind poezie cu vers alb ori vers liber. Doar un nume vreau să dau: Lucian Blaga; poezia lui în vers alb ori în vers liber este genială, aşezându-l (punctul meu de vedere) după Eminescu. Când Blaga spune: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/şi nu ucid/cu mintea tainele ce le-ntâlnesc/în calea mea/în flori, în ochi, pe buze ori morminte” – ce poate fi mai frumos pe planeta asta, în univers, în fiecare dintre noi?
Vă citesc cu plăcere şi interes creaţiile, Domnule Mihai Horga.