Din presa noastră, atunci ca și astăzi, aceleași preocupări gazetărești

Viitorul, foaie clericală independentă, apare la Cernăuţi de două ori pe lună începând cu 1(14) ianuarie 1908 (nr.1 – anul V);(În iunie 1904 a apărut primul număr din Viitorul, nr.26 din 28 iunie 1912 aniversa împlinirea a 8 ani de când exista Jurnalul).

În „Reflexiuni” redacţia aminteşte cititorilor: „Cu numărul de astăzi intrăm în anul al V-lea de la apariţia jurnalului nostru” şi că şi în viitor „fideli programului”, cu „un ton moderat, demn de un organ publicistic care reprezintă interesele clerului” vom contribui la realizarea postulatelor noastre: regularea dotaţiei clerului, asigurarea locuinţelor preoţeşti, dar şi lăcaşuri dumnezeieşti corespunzătoare, stabilirea de raporturi juste între paroh şi pastoria sufletească, îmbunătăţirea stării religioase-morale şi materiale a poporului nostru, conlucrarea între pastorii sufleteşti şi învăţătorii localităţilor, administrarea averii fondului bisericesc etc.

Erau de citit articole cu titlurile: „Cum stăm noi românii faţă de ruteni”, „Ceva despre socialismul modern”, „Necesitatea cunoştinţelor juridice la preoţimea noastră”, „Patima beţiei”,sfaturi igienice, bibliografie, reclame comerciale, „Muzică bisericească”, „Protopresvitereşti”, „Preoţii şi învăţătorii”, „Preotul trebuie să facă politică” ş.a.

Foaia găzduia multe rubrici: Cuvânt de deschidere la conferinţele pastorale, corespondenţe din teritoriu, ştiri mărunte, Mulţumiri publice, Din public, poşta redacţiei etc.

De la ştiri mărunte aflau cititorii vestea din revista religioasă bucureşteană Amvonul că în Capitală „s-a înfiinţat şi constituit o societate pentru patronajul condamnaţilor, al cărei scop creştinesc, întemeiat pe cuvintele Mântuitorului: „Veniţi binecuvântaţii părintelui ceresc căci am fost în temniţă şi m-aţi cercetat” este de a face ca şi condamnaţii să fie redaţi societăţii oamenilor cinstiţi, după ce vor ieşi din închisoare. Societatea îşi va îndrepta privirile, îndeosebi, către copiii abandonaţi moralmente, căci ei  sunt cei care fac să crească numărul criminalilor şi al tâlharilor, prin regimul la care sunt împinşi în închisori şi prin dispreţul ce le arată societatea după ce ies din închisori. Iniţiativa de înfiinţare a acestei societăţi de filantropie a luat-o domnul Scarlat Ferichide, preşedintele Curţii de Casaţie Bucureşti şi domnul Rădulescu, subdirectorul închisorilor, având şi sprijinul unor persoane din cler.”

Unde sunt cei mai mulţi oameni bătrâni? era titlul altui material din rubrica ştiri mărunte: „Oficiul de higenă din Berlin publică o statistică despre numărul oamenilor trecuţi de 100 de ani în Europa: Bulgaria are 3883 oameni trecuţi de 100 de ani; România 1074, Serbia 573, Spania 410, Franţa 213, Italia 179, Austro-Ungaria 113, Anglia 92, Rusia 89, Germania 76, Norvegia 23, Belgia 5, Danemarca 2.”

              Din volumul „Bucovina în presa vremii” cu o postfață de prof. univ.dr.ing. Mandache Leocov, autor Ion N. Oprea, Editura PIM, I, thematic Iași, 2008, p.185/186, volum închinat   românilor din Cernăuţi, Herţa, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se  întâmple cu Basarabia în 1918…

          Pentru conformitate, Ion N. Oprea, Iași, 1 iunie 2021.