Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

80 DE ANI DE LA DICTATUL DE LA VIENA — 30 AUGUST 1940 ( I I ) DOCUMENTUL SENTINȚEI DE ARBITRAJ SEMNAT LA VIENA DE ROMÂNIA ȘI UNGARIA . DECLARAȚIILE D-LOR RIBBENTROP ȘI CIANO

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.8 (140), August 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


80 DE ANI DE LA DICTATUL DE LA VIENA — 30 AUGUST 1940 ( I I )
DOCUMENTUL SENTINȚEI DE ARBITRAJ SEMNAT LA
VIENA DE ROMÂNIA ȘI UNGARIA . DECLARAȚIILE D-LOR RIBBENTROP ȘI CIANO

Primit pentru publicare: 24 Aug. 2020
Autor: Prof. Ioan GRĂDINARU, Buzău     
Publicat: 25 Aug.  2020

© Ioan Grădinaru, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

80 DE ANI DE LA DICTATUL DE LA VIENA — 30 AUGUST 1940 ( I I )
DOCUMENTUL SENTINȚEI DE ARBITRAJ SEMNAT LA
VIENA DE ROMÂNIA ȘI UNGARIA . DECLARAȚIILE D-LOR RIBBENTROP ȘI CIANO

Formularea de la începutul documentului semnat la Viena de guvernele roman și maghiar  la 30 august 1940 , încearcă să prezinte o variantă cât mai diplomatică a unui act esențialmente impus prin amenințare militară. Guvernul roman și cel maghiar s-ar fi adresat Italiei și Germaniei rugându-le să arbitreze o dispută teritorială – în fapt, nerecunoscută de România, iar cele două puteri ar fi reacționat la această rugăminte.

Cele șapte puncte ale documentului, arbitrajului de la Viena cad cu adevărat ca o sentință : România trebuia să accepte granița trasată pe harta anexată acordului și se obliga să evacueze teritoriul în 15 zile. Românii și maghiarii care vor să opteze pentru un stat sau altul o pot face în termen  de 6 luni și vor putea pleca cu întreg avutul lor.

                      VIENA 30 ( Rador ). –Agenția D. N. B. transmite :
            Guvernele roman și ungar s-au adresat guvernului Reichului și guvernului Italiei, rugându-le să rezolve printr-un arbitraj chestiunea în suspensie, între România și Ungaria, cu privire la teritoriul ce urmează a fi cedat Ungariei.

În urma acestei cereri și în urma declarațiilor făcute de guvernele român și ungar, și în același timp a cererii în sensul că România și Ungaria vor considera că cele două părți sunt legate printr-o asemenea sentință de arbitraj, dl.von Ribbentrop, ministrul german al afacerilor străine și  contele Ciano, ministrul Italian al afacerilor străine, după o nouă întrevedere cu dl. Manoilescu, ministrul român al afacerilor străine și cu contele Csaky, ministrul ungar al afacerilor străine, au pronunțat azi la Viena sentința de arbitraj următoare :
              Iată textul sentinței , după comunicatul oficial,

  1. Traseul definitiv al liniei de frontieră , care desparte România de Ungaria , va corespunde aceluia marcat pe harta geografică aici anexată.O comisie româno- ungară va determina detaliile traseului la fața locului.
  2. Teritoriul român atribuit Ungariei va fi  evacuat de trupele românești  intr-un termen de 15 zile și remis în bună ordine aceste. Diferitele faze ale evacuării și ale ocupării , precum și modalitățile lor vor fi fixate în termen de o comisie  româno- ungară. Guvernul ungar și român  vor veghea ca evacuarea și ocuparea să se desfășoare în ordine completă.
  3. Toți supușii români, stabiliți în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România dobândesc fără alte formalități naționalitatea ungară.Ei vor fi autorizați să opteze  în favoarea naționalității române  într-un termen de șase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar  într-un termen adițional de un an și vor fi primiți de România. Ei vor putea să ia , fără nici o împiedicare, bunurile lor mobile, să lichideze proprietatea lor imobilă, până în momentul plecării lor și să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reușește, aceste persoane vor fi despăgubite  de Ungaria . Ungaria va rezolva într-un mod larg și acomodant toate chestiunile relative la transplantarea  optanților.

4.Supușii români de rasă ungară , stabiliți în teritoriul cedat în anul 1919,  de către Ungaria,  României , și care rămâne sub suveranitatea acesteia , primesc dreptul de a opta pentru naționalitatea ungară , într-un termen de 6 luni. Principiile enunțate în paragraful trei vor fi valabile pentru persoanele care vor face uz de acest drept.

  1. Guvernul ungar se angajează solemn să asimileze în totul cu ceilalți supuși unguri pe persoanele de rasă român care, pe baza arbitrajului de mai sus, vor dobândi naționalitatea ungară . Pe de altă parte , guvernul român, în același angajament solemn în ceea ce privește pe supușii de rasă ungară, care vor rămâne pe teritoriul român.
  2. Detaliile rezultând din transferul de suveranitate vor fi reglementate prin conversații directe între guvernul român și ungar.
  3. În cazul în care dificultăți sau îndoieli s-ar ivi în cursul aplicării acestui arbitraj, guvernele român și ungar se vor înțelege pe cale directă. Dacă într-o chestiune sau altă înțelegere nu se realizează, litigiul va fi supus guvernelor Reichului și Italiei care vor adopta o soluție definitivă.

DECLARAȚIILE  MINIȘTRILOR  DE  EXTERNE  RIBBENTROP  ȘI CIANO

              VIENA, 30 ( RADOR ) .    AGENȚIA DNB  TRANSMITE :
von Ribbentrop, ministrul afacerilor străine al Germaniei, și contele Ciano, ministrul de afaceri străine al Italiei , după ce au rostit sentința de arbitraj cu privire la litigiul ungaro-român , au făcut declarații în fața delegațiilor și în prezența  reprezentanților presei germane și străine.

EXPUNEREA MINISTRULUI DE EXTERNE AL GERMANIEI
von Ribbentrop a declarat:
,, Prin sentința de arbitraj , care a fost pronunțată, o chestiune importantă și grea de politica europeană a fost definitiv reglementată.
În numele guvernului Reichului, țin să exprim satisfacția deosebită pe care o simt în această privință.
Guvernele român și ungar au adresat un apel guvernelor celor două puteri ale axei. Ele au manifestat astfel voința lor de a rezolva în mod pașnic o problemă dezbătută de multă vreme. În acest mod,  ele au ținut  de asemene seama de răspunderea lor față de propriile lor interese și față de menținerea păcii în sud-estul Europei.
Fuhrerul și Ducele nu s-au sustras de la acel apel. Germania și Italia întrețin , întro măsură egală , relațiuni amicale cu România și Ungaria, Germania și Italia nu sunt totuși direct interesate în chestiunea care făcuse litigiul dintre cele două țări. Astfel, Germania și Italia au putut lua asupra lor,intr-un mod absolut imparțial această misiune delicată. De asemenea , ele au putut, în ciuda marilor dificultăți pe care le implică circumstanțele geografice și etnografice din teritoriul disputat, să găsească o soluție justă și ținând seama de interesele celor două țări.

Cele două puteri ale axei au arătat în acest mod încă o dată că ele sunt hotărâte și în stare să împiedice extinderea războiului în spațiul danubian în colaborare cu puterile din acest spațiu și în ciuda politicii engleze, care, de la începutul conflictului dintre axă și Anglia încercase să extindă războiul în regiunea Dunării.

După acordul sovieto-român cu privire la chestiunea Basarabiei și după acordul în care s-a și ajuns între România și Bulgaria, cu privire la chestiunea Dobrogei Meridionale, sentința de arbitraj  rostită astăzi de cele două puteri ale axei și acceptată de cei doi parteneri rezolvă ultima problemă teritorială  în spațiul danubian. În  prezent, în această parte a Europei a fost obținută în favoarea tuturor intereselor  o pacificare definitivă.
Sunt convins  că o bază solidă a fost creată astfel pentru  relațiuni durabile și amicale dintre România și Ungaria ” .

EXPUNEREA MINISTRULUI DE EXTERNE AL ITALIEI
La rândul său , contele Ciano a declarat următoarele :
,, În clipa semnării protocolului care consacră acceptarea de către guvernele român și ungar a deciziei arbitrale prin care  Germania și Italia au fixat noile frontiere dintre România și Ungaria, doresc să exprim în numele guvernului meu cea mai vie și sinceră satisfacție pentru soluția echitabilă și pacifică a contra cererii care amenința atât de serios relațiile dintre cele două țări și liniștea dunăreană.

România și Ungaria au contribuit la această soluționare cu aceeași  intensitate și țin să aduc omagii   clare și înțelepciunii guvernelor lor și oamenilor lor de stat care au înțeles în mod perfect , obiectivele de pace și stabilitate ce ne inspira politica celor două puteri ale axei și care au acordat încredere spiritului de justiție  al Italiei și Germaniei. Acest spirit a permis d-lui von Ribbentrop și mie însumi să învingem numeroasele dificultăți ale unei probleme în care se încrucișau  exigențe geografice , etnice, economice complexe, pe care noi ne-am propus să le rezolvăm nu numai cu o imparțialitate scrupuloasă , ci și cu certitudinea de a crea bazele unei permanente coexistențe în deplină încredere intre cele două națiuni, ce ni s-au adresat nouă .

Prin decizia arbitrară de astăzi și prin acțiunea care a pregătit-o și a făcut-o posibilă Germania și Italia , au continuat să urmeze atitudinea lor dreaptă  de totdeauna, adică ele au evitat ca conflictul în care sunt angajate să poată trăi și țările din Europa sud-orientală , unde inamicii noștri au încercat prin toate mijloacele să extindă războiul.

Dar noi am vizat un scop și mai înalt : nu am voit numai să salvgardăm pacea în această parte a Europei , dar am voit să asigurăm și o pace solidă și sigură. Această stabilitate și această securitate nu pot fi obținute decât prin bunăvoință  și prin justiție. Aceasta este o cauză pe care Germania și Italia au voit să o servească întotdeauna înainte a orice.
Acum, când controversa care de 20 ani a amenințat fără încetare: să se termine printr-un conflict a fost lichidată , o nouă eră și un nou regim se deschid în relațiile dintre România și Ungaria : un regim de  aliata împreună cu sa  Germania sprijinul amiciției sale ferme  ” .

 

BIBLIOGRAFIE :

ZIARUL  TIMPUL , anul IV,  FONDATOR , GRIGORE GAFENCU ,DUMINICĂ    , 1  SEPTEMBRIE 1940
Articole semnate de  Alexandru Lascarov  , Virgil Untaru , A . Corteanu  , Alex.Manolescu .

 

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.618 abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5