85  DE ANI DE LA DICTATUL DE LA VIENA – 30 AUGUST 1940 (I I)
 DOCUMENTUL SENTINȚEI DE ARBITRAJ SEMNAT LA VIENA DE ROMÂNIA ȘI UNGARIA .  DECLARAȚIILE D-LOR  RIBBENTROP ȘI CIANO
COL. (R)   PROF. IOAN GRADINARU DE CORDĂRENI

• Formularea de la începutul documentului semnat la Viena de guvernele roman și maghiar  la 30 august 1940 , încearcă să prezinte o variantă cât mai diplomatică a unui act esențialmente impus prin amenințare militară. Guvernul roman și cel maghiar s-ar fi adresat Italiei și Germaniei rugându-le să arbitreze o dispută teritorială – în fapt, nerecunoscută de România, iar cele două puteri ar fi reacționat la această rugăminte.

• Cele șapte puncte ale documentului, DICTATULUI de la Viena cad cu adevărat ca o sentință : România trebuia să accepte granița trasată pe harta anexată acordului și se obliga să evacuieze teritoriul în 15 zile. Românii și maghiarii care vor să opteze pentru un stat sau altul o pot face în termen  de 6 luni și vor putea pleca cu întregul lor avut.
•  VIENA 30 ( Rador ). –Agenția D. N. B. transmite :
•  Guvernele roman și ungar s-au adresat guvernului Reichului și guvernului Italiei, rugându-le să resolve printr-un arbitraj chestiunea în suspensie, între România și Ungaria, cu privire la teritoriul ce urmează a fi cedat Ungariei.
•     În urma acestei cereri și în urma declarațiilor făcute de guvernele român și ungar și în același timp a cererii în sensul că România și Ungaria vor considera că cele două părți sunt legate printr-o asemenea sentință de arbitraj, dl.von Ribbentrop, ministrul german al afacerilor străine și  contele Ciano, ministrul Italian al afacerilor străine, după o nouă întrevedere cu dl. Manoilescu, ministrul român al afacerilor străine și cu contele Csaky, ministrul ungar al afacerilor străine, au pronunțat azi la Viena sentința de arbitraj următoare :
•  Iată textul sentinței , după comunicatul oficial :
• 1.Traseul definitiv al liniei de frontieră , care desparte România de Ungaria , va corespunde aceluia marcat pe harta geografică aici anexată. O comisie româno- ungară va determina detaliile traseului la fața locului.
• 2.Teritoriul român atribuit Ungariei va fi  evacuat de trupele românești  intr-un termen de 15 zile și remis în bună ordine acesteia. Diferitele faze ale evacuării și ale ocupării , precum și modalitățile lor vor fi fixate în termen de o comisie  româno- ungară. Guvernul ungar și român  vor veghea ca evacuarea și ocuparea să se desfășoare în ordine completă.
• 3.Toți supușii români, stabiliți în această zi pe teritoriul  ce urmează a fi cedat de România dobândesc fără alte formalități naționalitatea ungară. Ei vor fi autorizați să opteze  în favoarea naționalității române  într-un termen de șase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar  într-un termen adițional de un an și vor fi primiți de România. Ei vor putea să ia , fără nici o împiedicare, bunurile lor mobile, să lichideze proprietatea lor imobilă, până în momentul plecării lor și să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reușește, aceste persoane vor fi despăgubite  de Ungaria . Ungaria va rezolva într-un mod larg și acomodant toate chestiunile relative la transplantarea  optanților.
• 4.Supușii români de rasă ungară , stabiliți în teritoriul cedat în anul 1919,  de către Ungaria,  României , și care rămâne sub suveranitatea acesteia , primesc dreptul de a opta pentru naționalitatea ungară , într-un termen de 6 luni. Principiile enunțate în paragraful trei vor fi valabile pentru persoanele care vor face uz de acest drept.
• 5.Guvernul ungar se angajează  solemn să asimileze în totul cu ceilalți supuși unguri pe persoanele de rasă român care, pe baza arbitrajului de mai sus, vor dobândi naționalitatea ungară . Pe de altă parte , guvernul român, în același angajament solemn în ceea ce privește pe supușii de rasă ungară, care vor rămâne pe teritoriul român.
• 6.Detaliile rezultând din transferul de suveranitate vor fi reglementate prin conversații directe între guvernul român și ungar.
• 7.În cazul în care dificultăți sau îndoieli s-ar ivi în cursul aplicării acestui arbitraj, guvernele român și ungar se vor înțelege pe cale directă. Dacă într-o chestiune sau altă înțelegere nu se realizează, litigiul va fi supus guvernelor  Reichului și Italiei care vor adopta o soluție definitivă.
• DECLARAȚIILE MINIȘTRILOR DE EXTERNE RIBBENTROP  ȘI CIANO, VIENA, 30 ( RADOR ). AGENȚIA DNB  TRANSMITE :
  D. von Ribbentrop, ministrul afacerilor străine  al Germaniei, și contele Ciano, ministrul de afaceri străine al Italiei , după ce au rostit sentința de arbitraj cu privire la litigiul ungaro-român , au făcut declarații în fața delegațiilor și în prezența  reprezentanților presei germane și străine.

•  EXPUNEREA MINISTRULUI DE EXTERNE AL GERMANIEI, D.von Ribbentrop a declarat:

• ,, Prin sentința de arbitraj, care a fost pronunțată, o chestiune importantă și grea de politica europeană a fost definitiv reglementată.
• În numele guvernului Reichului, țin să exprim satisfacția deosebită pe care o simt în această privință.
• Guvernele român și ungar au adresat un apel guvernelor celor două puteri ale axei. Ele au manifestat astfel voința lor de a rezolva în mod pașnic o problemă dezbătută de multă vreme. În acest mod,  ele au ținut  de asemenea seama de răspunderea lor față de propriile lor interese și față de menținerea păcii în sud-estul Europei.
•  Fuhrerul și Ducele nu s-au sustras de la acel apel. Germania și Italia întrețin , într-o măsură egală , relațiuni amicale cu România și Ungaria, Germania și Italia nu sunt totuși direct interesate în chestiunea care făcuse litigiul dintre cele două țări. Astfel, Germania și Italia au putut lua asupra lor,intr-un mod absolut imparțial această misiune delicată. De asemenea , ele au putut, în ciuda marilor dificultăți pe care le implică circumstanțele geografice și etnografice din teritoriul disputat, să găsească o soluție justă și ținând seama de interesele celor două țări. (… )
• Sunt convins  că o bază solidă a fost creată astfel pentru  relațiuni durabile și amicale dintre România și Ungaria”.
•  EXPUNEREA MINISTRULUI DE EXTERNE AL ITALIEI
•  La rândul său , contele Galeazzo Ciano a declarat următoarele :
•   ,,În clipa semnării protocolului care consacră acceptarea de către guvernele român și ungar a deciziei arbitrale prin care  Germania și Italia au fixat noile frontiere dintre România și Ungaria, doresc să exprim în numele guvernului meu cea mai vie și sinceră satisfacție pentru soluția echitabilă și pacifică a contracererii care amenința atât de serios relațiile dintre cele două țări și liniștea dunăreană.
•  România și Ungaria au contribuit la această soluționare cu aceeași  intensitate și țin să aduc omagii clare și înțelepciunii guvernelor lor și oamenilor lor de stat care au înțeles în mod perfect, obiectivele de pace și stabilitate ce ne inspira politica celor două puteri ale axei și care au acordat încredere spiritului de justiție  al Italiei și Germaniei. Acest spirit a permis d-lui von Ribbentrop și mie însumi să învingem numeroasele dificultăți ale unei probleme în care se încrucișau  exigențe geografice , etnice, economice complexe, pe care noi ne-am propus să le rezolvăm nu numai cu o imparțialitate scrupuloasă , ci și cu certitudinea de a crea bazele unei permanente coexistențe în deplină încredere intre cele două națiuni, ce ni s-au adresat nouă . ( … )
•   Acum, când controversa care de 20 ani a amenințat fără încetare  să se termine printr-un conflict a fost lichidată , o nouă eră și un nou regim se deschid în relațiile dintre România și Ungaria : un regim de  alianță împreună cu Germania sprijinul amiciției sale ferme  ” .
•            BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :
•  1. ZIARUL  TIMPUL, anul IV, FONDATOR , GRIGORE GAFENCU, DUMINICĂ, 1 SEPTEMBRIE 1940.
•    Prim- Redactor Mircea Grigorescu, articolul După sentința de la Viena.
• 2.Corteanu, articolul Verdictul de la Viena.
•  3.Ziarul TIMPUL, anul IV, Miercuri 4 septembrie,  HARTA : NOUA LINIE DE DEMARCAȚIE A ROMÂNIEI ÎN VEST ȘI EST  cu etapele succesive de evacuare în  Ardea