În abordarea conținuturilor literaturii, problematizarea se distinge drept metodă didactică predilectă. Numită și „învățarea prin rezolvarea de probleme”, aceasta constituie o variantă a învățării prin descoperire, reprezentând și una dintre cele mai valoroase metode ale didacticii actuale.

În bine-cunoscuta sa lucrare „Metode de învățământ”, profesorul Ioan Cerghit include problematizarea în categoria metodelor de comunicare orală, subliniindu-i universalitatea: „Ea poate fi aplicată în predarea tuturor disciplinelor de învățământ, în toate etapele procesului didactic și la nivelul tuturor ciclurilor școlare; intră ușor în combinație cu alte metode” (Cerghit 1997: 132).

În esență, problematizarea vizează formularea unei situații-problemă și procesul rezolvării acesteia.

Autorul sus-menționat pleacă, în explicitarea metodei, de la definirea noțiunii de „problemă”, operând distincția între ceea ce desemnează conceptul în cadrul acestei modalități de instruire și semnificația curentă a termenului la niveul activității didactice în general. Nu trebuie confundată problema înțeleasă drept exercițiu de aplicare a unor reguli, ce presupune un traseu previzibil, cu situația-problemă, care „desemnează o situație contradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realități (de ordin cognitiv și motivațional) incompatibile între ele – pe de o parte, experiența anterioară, iar pe de altă parte, elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare și descoperire, spre intuirea unor noi soluții, a unor relații aparent absente între vechi și nou” (ibidem: 133). (…).
Lectură completă la: https://edict.ro/utilizarea-problematizarii-in-procesul-de-predare-a-romanului-camilpetrescian-ultima-noapte-de-dragoste-intaia-noapte-de-razboi/

.