În contextul transformărilor continue din societatea contemporană, educația trebuie să devină un proces dinamic, flexibil și centrat pe nevoile elevului. Ora de Limba și literatura română, adesea considerată pilon al formării identitare și culturale, trebuie să reflecte aceste exigențe. Inovația în educație nu presupune doar utilizarea tehnologiei, ci și regândirea strategiilor didactice și adaptarea resurselor pedagogice pentru a sprijini învățarea activă, colaborativă și semnificativă. Acest eseu academic explorează strategiile și resursele pedagogice aplicabile în cadrul orei de limba română, cu accent pe inovație, motivație și eficiență.

Predarea limbii și literaturii române se confruntă cu mai multe provocări, printre care: dezinteresul elevilor față de lectură, lipsa unor conexiuni între conținuturile literare și realitățile cotidiene, precum și dificultăți în dezvoltarea gândirii critice. În acest context, profesorul trebuie să devină un facilitator al învățării, capabil să construiască punți între clasic și contemporan, între text și trăire, între teorie și practică. Am utilizat o serie de strategii de-a lungul timpului care dinamizează procesul de predare-învățare-evaluare și responsabilizează educabilul.

Strategia învățării bazată pe proiecte permite elevilor să exploreze teme literare prin cercetare, colaborare și prezentare și am utilizat-o preponderent pentru explorarea și aprofundarea materiei de clasa a XI-a, respectiv literatura veche și premodernă. De exemplu, studiul unui cronicar poate culmina cu realizarea unui portofoliu digital sau a unei pagini de Facebook bazate pe autorul și textele analizate. Astfel, elevii devin autori și interpreți, nu doar receptori pasivi ai unui context explicat într-un număr alocat de ore.

O altă tehnică utilizată pentru a spor atractivitatea orelor de limbă și de comunicare este învățarea prin descoperire: prin utilizarea textelor literare ca pretexte pentru descoperirea normelor gramaticale sau a mecanismelor stilistice, elevii devin participanți activi în procesul de construire a cunoașterii. De exemplu, analiza stilului eminescian poate deveni un demers exploratoriu, ghidat de întrebări și ipoteze formulate de elevi; pentru utilizarea corectă a prepozițiilor am selectat un grupaj de poezii și le-am oferit pentru lectură. Elevii au identificat partea de vorbire specificată și au urmărit să vadă dacă sunt respectate normele învățate. Aceștia au descoperit abateri sau utilizări stranii cel mai frecvent în cazul poeziei „Stelele-n cer” în care prepoziția „în” este utilizată în locul lui „pe”.

Textele literare epice și dramatice oferă posibilități numeroase de a fi apropiate de elevi și de a fi integrate în universul lor, fără a fi suspendat contextul expus. O metodă utilizată pentru nuanțarea temelor și a conflictelor este organizarea dezbaterilor pe marginea unor teme literare sau sociale dezvoltă nu doar competențele de exprimare, ci și toleranța, empatia și capacitatea de a susține opinii cu argumente. Temele pot varia de la „Este acceptabilă suferința în numele creației?” până la „Ar mai fi considerat Moromete un erou contemporan?”.  De asemenea, sesiuni de scriere creativă, integrată cu alte discipline (istorie, arte vizuale, TIC), stimulează imaginația și competențele de exprimare; elevii pot crea jurnale fictive, rescrieri moderne ale textelor canonice sau benzi desenate inspirate din literatura română.

Instrumente precum Kahoot, Quizizz, Wordwall sau Padlet au fost utilizate pentru verificarea cunoștințelor, recapitulare și feedback în timp real. Acestea transformă ora într-o experiență ludică și motivantă; astfel, o parte din testele clasice au devenit competiții animate și textele literare subiecte discutate în pauze. Materialul didactic și resursele disponibile elevilor le-am adaptat încă din perioada pandemiei și am inclus manualele interactive oferă resurse multimedia (video, audio, exerciții autocorective) care îmbunătățesc comprehensiunea și atractivitatea textelor. Platforme ca Voxa, Elefant.ro sau Biblioteca Digitală a Bucureștilor au devenit sprijin, pentru că pun la dispoziție cărți în format digital accesibile elevilor și scuzele legate de imposibilitatea găsirii cărții au dispărut.

Resurse vizuale și audiovizuale reușesc să capteze interesul elevilor, să îi facă conștienți de contextul socio-cultural și chiar să le sporească curiozitatea în legătură cu  anumite aspecte (vestimentație, stilul de viață al protagoniștilor). Filme, documentare, podcasturi sau interviuri cu autori însoțesc studiul textelor literare, oferind o perspectivă contemporană și autentică asupra operelor. Spre exemplu, ecranizările după operele lui Camil Petrescu sau Liviu Rebreanu pot deveni puncte de plecare pentru analize comparative. Am integrat și alte instrumente în activitatea didactică precum ChatGPT, Grammarly sau aplicații educaționale bazate pe AI care pot fi folosite pentru redactare asistată, corectare de texte, exerciții de vocabular și explicarea sensurilor în contexte diferite.

Evaluarea trebuie să fie parte integrantă a procesului de învățare, nu doar o etapă finală. Evaluarea formativă, prin autoevaluare, evaluarea colegială sau portofolii digitale, ajută elevul să-și conștientizeze progresul. Feedbackul constructiv, bazat pe rubrici clare, stimulează autonomia și încrederea.

Profesorul de Limba română nu mai este un simplu transmițător de informație, ci devine mentor, model de gândire critică și creativă, designer de experiențe de învățare. El creează contexte în care elevii se simt provocați și valorizați, în care literatura devine o cheie spre înțelegerea sinelui și a lumii.

Inovația la ora de Limba și literatura română nu trebuie să fie un scop în sine, ci un mijloc de a readuce relevanța și pasiunea pentru lectură și exprimare. Prin strategii centrate pe elev, resurse adaptate și o pedagogie a sensului, profesorul devine creator de lumi și ghid în călătoria interioară a fiecărui elev. Transformarea orei de limba română într-un spațiu al descoperirii, creativității și reflecției este, în cele din urmă, o investiție în umanitate, în cultură și în viitor.

Bibliografie selectivă
Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006.
Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2018.
John Hattie, Visible Learning. Routledge, 2009.