Publicat de Gheorghe Median, 4 dec.2013
Cu puţin timp în urmă, a apărut, la Editura “Taida” din Iaşi, o nouă carte, semnată de distinsul profesor de matematică botoşănean, Alexandru D. Funduianu.
Intitulată, inspirat, “Prin şi printre simboluri”, cu trimitere subtilă atât la lumea ştiinţei cât şi la cea a literaturii, cartea, structurată în şase capitole, aduce în faţa cititorului, informaţii demne de consemnat şi reţinut, despre lumea matematicii româneşti, din trecut şi prezent, multe dintre acestea având tangenţă directă cu Botoşanii.
Răsfoindu-i filele, lectorul ia cunoştinţă cu evenimente deosebit de importante, care au marcat istoria matematicii româneşti, de la editarea primei cărţi de matematică având un autor român, ( Amfilohie Hotinul “Elemente aritmetice arătate fireşti”, Iaşi, 1795) şi înfiinţarea primelor Şcoli Înalte în care această disciplină s-a predat ( Academiile Domneşti de la Bucureşti şi Iaşi, din prima jumătate a secolului al XIX-lea), până la apariţia primei reviste de matematică (“Gazeta Matematică”, în anul 1895), şi constituirea, prin hotărârea forului legiuitor al ţării, în anul 1909, a „Societăţii Gazeta Matematică”, devenită ulterior „Societatea de Ştiinţe Matematice din Romania”.
În mod firesc, autorul a acordat o atenţie deosebită Societăţii de Ştiinţe Matematice, asupra căreia se opreşte mai pe larg, oferindu-ne informaţii despre transformările organizatorice suferite de aceasta, în răstimpul de mai bine de un secol care a trecut de la înfiinţarea sa, despre personalităţile ilustre care i-au pus bazele ( Nicolae Abramescu, A. Davidoglu, Gh. Ţiţeica, Traian Lalescu ş. a) ori s-au aflat la conducerea acesteia (academicienii Grigore Moisil, Caius Iacob, Nicolae Teodorescu, sau prof. univ. dr. Radu Gologan), precum şi despre Filiala Judeţeană Botoşani a S.S.M.R., din rândul căreia, s-au remarcat profesorii Florenţiu Vâlceanu, Artur Bălăucă, Mihai Ostin, Nicolae Buzduga, Ioan Ciobănaşu şi nu în cele din urmă Alexandru D. Funduianu.
În privinţa “Gazetei Matematice” autorul consemnează datele esenţiale care privesc această publicaţie, şi numele celor cărora
li se datorăşte apariţia sa – Ion I. Ionescu, Ion Gh. Zottu, Victor Balaban, Mihai Rocco şi Vasile Gr. Cristescu – despre care, marele matematician David Emmanuel spunea, într-o alocuţiune ţinută în anul 1909: “ Fondatorii Gazetei Matematice au creat o cetate în care Platon s-ar fi mulţumit să trăiască. Cetăţenii acestei cetăţi nu sunt dintr-o lume ultraideală, ci ei există şi se mişcă în mijlocul nostru, sunteţi Dumneavoastră, aici prezenţi, sunt toţi acei care au primit o impulsiune de la Gazeta Matematică, toţi aceia pe care Gazeta Matematică îi stimulează la lucru şi al căror număr merge necontenit crescând”.
Pe scurt şi cu comentarii lapidare, autorul prezintă cititorilor, câteva lucrări din domeniul matematicii semnate de autori botoşăneni: “Matematica – în sprijinul elevilor din clasele V-VIII pentru cursurile şcolare” – Ion Ţicalo şi Artur Bălăucă, Editura “Alpha” Botosani, 1991, “Probleme semnificative pentru concursurile şcolare”, de aceiaşi autori, apărută la Editura “Taida”, în anul 2011, “Matematica de performanţă” – Georgică Manole, Editura “Agata”, Botoşani, 2010, “Elemente de topologie pe dreapta reală şi în plan” – Al. Funduianu, Editura “Agata”, Botoşani, 2010, şirul acestora încheindu-se cu cele semnate de profesorul universitar ieşean Dan Brânzei şi colaboratorul său, talentatul matematician botoşănean, asistentul universitar Alexandru Negrescu :“Geopoveşti viitoare – geometrie transdisciplinară” , Piteşti, Editura “Paralela 45”, 2011 şi “Probleme de pivotare”, Colecţia şi Editura “ Recreaţii matematice”, Iaşi, 2011.
Un spaţiu important din cartea profesorului Alexandru D. Funduianu, este acordat unor personalităţi emblematice ale matematicii româneşti, al căror profil este conturat prin intermediul unor succinte medalioane (academicienii, botoşăneni prin origine, Dimitrie Pompeiu, Octav Onicescu şi Simion Sanielevici), extrase din volume omagiale şi amintiri personale (prof. univ. dr. Dan Brânzei) sau interviuri ( acad. Nicolae Teodorescu, Solomon Marcus şi prof. univ. dr. Radu Gologan). Se cuvine să subliniem, în privinţa interviurilor, deosebitul talent gazetăresc al domnului Alexandru D. Funduianu, pus în valoare de discreţia şi eleganţa cu care ştie să-şi conducă interlocutorii pe firul unor discuţii de înalt nivel intelectual.
În privinţa mulţimii de informaţii legate de matematicienii amintiţi mai sus, pe care autorul cărţii ni le oferă, ne oprim doar asupra uneia: Dimitrie Pompeiu a fost întemeietorul învăţământului matematic superior din Transilvania, înfiinţând, la Universitatea din Cluj, după Primul Război Mondial, prima Catedră de Matematică ( Seminarul Matematic). Ţinem să o consemnăm, şi o facem cu plăcere, cu atât mai mult cu cât, botoşănenii mai sunt consemnaţi într-o intreprindere similară: ilustrul chirurg Iacob Iacobovici, este întemeietorul, în aceleaşi circumstanţe, a Universităţii de Medicină din Cluj.
Volumul asupra căruia ne-am oprit, consemnează şi o serie de manifestări ştiinţifice recente: Conferinţa Naţională “Academician Octav Onicescu – 120 de ani de la naştere”, Botoşani, 30 noiembrie – 2 decembrie, 2012, Simpozionul Naţional “Dan Brânzei”, Poian Negri, judeţul Suceava,
4 – 6 octombrie 2013, câteva spicuiri din activitatea Filialei Judeţene Botoşani a Societăţii de Ştiinţe Matematice din Romania, încheindu-se cu un capitol în care, un interviu reprodus din Revista “Luceafărul” ni-l prezintă pe autorul cărţii, în datele generale care-l definesc, iar câteva probleme propuse de acesta spre rezolvare iubitorilor de matematică şi un grupaj de versuri, ni-l relevă în posturile în care este cunoscut de cei mai mulţi dintre concetăţenii săi: profesor şi literat.
Aşternând pe hârtie rândurile de mai sus, mă simt dator să recunosc prea puţina mea pricepere a matematicii, pentru care, însă, am o stimă deosebită. Mai apropiat fiind de literatură, am gustat din plin poeziile domnului Al. D Funduianu, şi consider că măcar una dintre acestea, merită să fie reprodusă, în încheierea acestor succinte consemnări, ca un îndemn la parcurgerea întregului volum:
Cântec de până în zori
Foaie verde ca niciuna Mândrei ca să-i facă vrerea Ochii ei născut-au luna Înzecită-i e puterea Părul tulbur nelumina Ca să facă vrerea ei Umbletul său neodihna Îi ninge cu flori de tei …Şi sărutul, o, sărutul Peste umărul de alb – vicleanul şi neştiutul – Peste trupul ireal Născut-a iar începutul Şoaptelor cu iz de ceară Doar în zori plecând să stea La-ntâlnitul decuseară Mândra se preface-n stea Când pe lac e-n flăcări luntrea El suspină, ea se pierde Şi luntraşu-ascunde puntea Ca niciuna foaie verde … Când pe cer iarba-i de coasă Şi cosaşul de mătasă ( … )
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania